Ciuperci dupa ploaie

S-au inmultit candidatii la presedintie. Adica, dintr-o data, am devenit tinta unui numar mare de mesaje electorale. Oprescu, Basescu, Geoana, Becali, Antonescu... o gramada de insi pe care nu ii cunoastem decat de la televizor si din afisele electorale. Stim despre ei ca au o dantura perfecta pentru ca atunci cand zambesc dezvelesc niste dinti albi precum ai domnului Castor. Mai stim ca se imbraca de la firme renumite si, cu putin noroc, aflam de la ziaristi ce masini conduc si daca se mai urca la volan sub influenta bauturilor alcoolice.
Daca dam search pe Google, le gasim cu siguranta CV-urile stufoase in care scrie negru pe alb ce de scoli au terminat candidatii, pe la ce masteruri si-au desavarsit educatia aleasa si cat de competenti sunt in a rezolva treburile tarii. Pe hartie sunt toti niste intelectuali de vaza, oameni cu care societatea noastra trebuie sa se mandreasca.
Cand ii vedem insa la televizor cum isi acuza contracandidatii de fel si fel de ilegalitati, ne apuca greata. Asistam la o politica de mahala facuta de niste oameni care se lauda ca sunt ... si ca pot... Numai ca nimeni nu poate nimic. Sunt toti niste impotenti care spera sa reuseasca ce n-au reusit altii. Sa minta frumos, sa-si pastreze pozitia sociala si sa faca rost de putere.
Ar fi pueril din partea noastra sa credem ca acesti candidati vin aici sa se imbogateasca. Gresit! Sunt deja bogati. Au facut afaceri cu statul si au fentat pe cine au putut pana au reusit sa faca averi din nimic. Au muncit "cinstit" si daca le citesti declaratiile de avere nu au nimic in plus fata de un apartament de lux si o masina luata in leasing. Nu stim insa ce au nevestele, amantele, copiii si nepotii.
Acum, cu banii castigati si-au cumparat o functie. Pentru ca, nu-i asa, ce rost au banii daca nu ai putere? Daca nu invarti tu lumea dupa bunul tau plac? Acum acesti oameni vizionari devin periculosi. Incepe sa iti placa sa se stranga lumea in jurul tau ca la urs. Sa te iubeasca poporul ca esti unul de-al lor. De parca poporului ii pasa ca stii tu sa dansezi pe tiganeste pe plaja la mare. Sau ca nevasta ta isi pune cizmele de cauciuc si mangaie vitica in grajdul fermei tale. Rahat! Prefer sa fii de vita nobila si sa nu te amesteci cu prostimea in veci, dar sa stiu ca iti faci treaba bine si ca in loc sa castig 800 de lei pe luna, castig 2 mii.
Ma aflu in imposibilitatea sa spun cu cine votez. Nu stiu si nu ma pot hotari. Pot sa il votez pe Basescu. Nu e greu. Pui stampila si gata. Dar nu vreau pentru ca deocamdata nu m-am tampit. Si pentru ca mi s-a luat de fata Elenei Udrea care, cu zambetul ei lasciv ne spune Basescu - man of choice.
La fel de bine as putea sa pun stampila pe Geoana. Cum a pus nenea ala cerneala pe Constantinescu .L-as stampila in frunte sa scrie pe el votat. Nu am nimic cu omul. Din contra, pe vremea cand era ministru de Externe era politicianul meu favorit. Elegant, simplu, intelectual. Toti ce it ipoti dori de la cel care ne reprezinta. Din omul politic de atunci nu a mai ramas decat freza si accentul. In rest, nimic. Eleganta s-a transformat in spirit de mahala. Hai sa il balacarim pe Basescu ca poate mai cresc in sondaje. Simplu a ramas, dar la vorba si la port. Pacat ca nu e si la fel de viteaz sau de stapan pe situatie. Intelectual este si acum. Dar la ce-i mai foloseste daca s-a manjit cu rahat in soubizul politic de pe la noi?
De Becali nu are rost sa mai scriu pe aici nimic. Pe el nu il voteaza decat oile sale si familia. Poate si vreo doi trei prieteni mai apropiati.
Oprescu nu are cuvant. A zis ca nu candideaza si cu toate astea imparte zambete si, cel mai posibil, va incepe cat de curand sa pupe copii si sa stranga maini prin teritoriu. Adica... Ce poate sa aduca bun un om care spune ceva si face altceva? Din astia am tot vazut.
Crin Antonescu e un tip ok. Nu am nimic cu el, dar nici el n-are nimic cu presedintia. E liberal si asta inseamna deja un plus pentru mine. Mi-ar fi placut insa sa vad un om care stie ce spune, care are o notiune cat de cat clara despre ce inseamna sa fii presedinte. Probabil ca nu e cel mai bun, dar e cel mai putin prost. Cred eu. Cu toate astea insa, nu m-a convins inca. E pasiv si lasa impresia ca e luat si dus de val, ca dorinta lui e sa se retraga la casa lui de la tara unde sa scrie romane psihologice si sa savureze un cognac la amurg.
Vreau un candidat care sa nu imi promita marea cu sarea. Vreau sa ascult un discurs politic in care nimeni sa nu fie acuzat. Nu ma intereseaza cine sunt vinovatii si nu dau doi bani pe parerea lor despre adversarii politici. Am eu opiniile mele. Ma intereseaza solutii concrete si realizabile, scenarii adevarate. Nu vreau marirea pensiilor pentru ca oricum nu sunt bani. Nu vreau salariu mare, deocamdata si nici reforma in educatie. Asta nu e treaba presedintelui. Treaba lui e sa faca un Guvern capabil si sa ne reprezinte cu demnitate in fata strainilor. Si mai trebuie sa fie un om echilibrat care sa mentina echilibrul intre Parlament, Guvern si Justitie. Are el niste functii pe acolo cum ar fi medierea intre partide samd....
Hai ca deja am scris prea mult si incep sa o iau razna. Gata, nu va mai plictisesc.