1/30/2008

Internetul din curtea presei şi gunoiul de peste tot - si viceversa

Iar ne-am scăldat privirile cu filmuleţe din alea deocheate....
A nu! Majoritatea nici nu ne aruncăm ochii pe site-uri de-alea... Am vazut în ziare. Te întrebi mai nou "Unde e dom'ne pornografia?" Pe site-urile acestea despre care ştie doar o categorie a populaţiei, sau în ziarele care redau întru totul minore dezbracate care se mangâie şi ele static în nişte poze slab calitativ că de! Asta e pagina de ziar. (În locul redactorilor şefi, aş scoate ediţii color... să crească tirajul.)... Nu înţeleg cum poţi să blamezi pornografia când o publici la loc de cinste pe prima pagină... mai acoperi şi ochii bietei fete, să iasă şi mai mult în evidenţă că e ceva de ascuns! Halal presă de calitate. Hahalere să citez un clasic... Aici avea dreptate...
Revenind la pornografie... Ce are lumea cu biata fată?! A făcut şi ea un filmuleţ pentru prietenul ei şi i-a alunecat pe un site din asta pentru adulţi... bine zis! Pentru adulţi... cu ce a greşit? A nu se înţelege că o laud... dar nu sunt pentru transformarea acestui fapt înt-o problemă naţională...
Cât despre campaniile de prevenire... Frecţie la picior de lemn, aşa se numea... Sau o fi o altă strategie de fofilare a autorităţilor în faţa presei care iar a luat foc din cauza unui scurtmetraj cu tentă erotică... Cum să nu ia presa foc, dragii mei? Că din subiecte din astea ieftine şi tragi-comice trăieşte, mama lui de capitalism...
Găsesc câte o fată din asta despuiată pe care o fac bucăţi pe două pagini... Apoi iau instituţiile la întrebări, se autosesizează şi deplâng situaţia tineretului celui mult prea bombardat de modernitate... Şi gata subiectele pentru una-doua săptămâni... Omul cumpără în draci să vadă ultimele noutăţi şi să aibă despre ce vorbi în staţia de maxi taxi... Economie de piaţă... Şi cui îi pasă de biata fată pe care a blamat-o o lume întreagă manipulată de o presă mârşavă şi murdara?! NIMĂNUI. Aici e problema! Presa face pornografie zilnic... Apare neacoperită în fiecare dimineaţă la toate chioşcurile de ziare... Ziariştii sunt goi... suflete seci şi reci, fără remuşcări şi fără responsabilitate, ca nişte şoferi beţi aflaţi la volanul unor maşini ce merg într-un sens giratoriu până li se termină benzina.
Bieţii tineri! Le'a zis presa într-o zi că sunt o generaţie pierdută în ceaţa internetului, a messengerului şi a sexului virtual :)) Nu trebuie să creadă ei astfel de aberaţii... Tinerii sunt averea unei prese conştiincioase pentru că dintre aceşti tineri se vor alege continuatorii publicaţiilor de azi. Iar dacă presa e dobitoacă, n-ar trebui să ne indobitocească şi pe noi. Presa e cea care condamnă tinerii şi faptul că folosesc internetul în loc să citească o carte. Domnilor ziarişti, verificaţi-vă articolele că mi se pare mie că tot de prin site-uri sunt culese... altfel nu ar semăna toate între ele - cu aceleaşi greşeli de ortografie cu tot!!!!!!!

1/22/2008

Ce ne-am face fara....?

Ce ne-am face fără anumite cuvinte?
A! Nu vorbeam de acele cuvinte frumoase gen "Te iubesc", sau "Bună ziua", sau mai ştiu eu ce adresare.... Mă refeream la acele cuvinte care ne ajută să ne construim relaţiile interumane.... Cum să nu ştiţi care sunt?
Cu toţii le-am auzit... azi în parcare când am blocat ieşirea vecinului de la etajul trei, ieri la trecerea de pietoni când am îndrăznit să trecem prin faţa unui maxi taxi... sau când un taximetrist nu a dat prioritate la sensul giratoriu, sau când un profesor a dat lucrare pe neaşteptate la nu ştiu ce liceu....Exemplele de acte şi fapte care ne aduc pe buze aceste magice cuvinte sunt nenumărate... să mai spun câteva? ne-am lovit în cot, am pierdut la cărţi, am jucat jocuri pe calculator şi s-a oprit curentul înainte să salvăm...
Acum ştiţi sigur despre ce cuvinte vorbesc... :) Nici voi nu puteţi trăi fără ele, nu-i aşa? Şi voi le folosiţi, măcar aşa, într-o doară, să fiţi în rând cu lumea... Nu vă mai ascundeţi... Am auzit toţi :P
Unde am ajunge fără "da ma-tii", fără "la mea", fără "ugi...",fără calendar şi fără dumnezei.. Poate am fi mai nervoşi sau mai buni... Nu ştiu ce să zic.
Am putea să încercăm să renunţăm la ele , măcar o singură zi să vedem ce iese. Om fi capabili de o astfel de performanţă? Sau e ca şi cum am încerca să renunţăm la un viciu vechi... Sunt oare aceste cuvinte mai greu de părăsit decât drogurile sau decât ţigările, sau alcoolul?
Cum ar fi o zi din viaţa noastră fără toate aceste epitete şi apelative uzuale...?
Iar am început să visez... Nu e de mirare ... m-am trezit de la 6 azi.:)

1/15/2008

Status


Am fost azi pe la facultate :) In cladirea aceea despre care un amic spunea ca seamana prea mult cu o banca...

Ma rog, nu despre arhitectura vreau sa vorbesc ... Ma machiasem repejor intre doua materiale de la Dimineata ta... Recunosc, in timp ce colega mea facea revista presei, eu dadeam fuga la oglinda si mai puneam putina culoare in jurul ochilor :) Sunt vinovata... Vremea parantezelor din nou... ati ghicit! Nici despre cand, unde si cum m-am machiat nu voi vorbi.

Vreau sa vorbesc despre status... sau statut. Si nu despre orice status, ci despre al meu. Machiajul meu cel matinal a atras un oarecare comentariu din partea unui coleg de facultate... e drep, unul cu pliscul cam ascutit si cu limba despicata... totusi, un comentariu...

Era vorba despre machiajul meu si legatura pe care colegul cu pricina a facut-o imediat cu statusul meu... nu acela de studenta, nici acela de angajata, ci cu acela de femeie casatorita..

Stau si ma intreb... cu ce ma diferentiez eu de celelalte colege ale mele din punctul acesta de vedere? Si ele erau machiate... si nu-mi amintesc sa mai fi fost vreuna din ele casatorite:)

Comentariul nu a fost deplasat... Dar mi-a dat de gandit asupra statusul femeii casatorite... in cadrul unei grupe de studenti. Ciudat e ca nu sunt singura din grupa, si nici singura care si-a schimbat starea civila in timpul facultatii. Cu ce am gresit eu oare? Era o gluma... nu vreu sa ma vaiet ci doar sa inteleg de unde aceasta eticheta care nu respecta nicio norma de etichetare si marcare pentru ca nu spune nimic concret...

:)) Cred ca nu ajung la nicio concluzie coerenta... statusul acesta e firesc...

Casatorita sau nu, am aceleasi obiceiuri pe care le aveam si anul trecut... nu mi-a crescut nicio mana in plus. e drept, s-au schimbat multe... nici pe la scoala nu mai trec la fel de des ca inainte:) Dar atitudine afata de colegi nu s-a schimbat... atunci de ce ei si-o schimba pe a lor fata de mine?

E o intrebare la care nu am gasit un raspuns logic... Poate sunt eu de vina. O fi de la status?:)