12/29/2008

Epilog la un Craciun Fericit...

Am avut un Craciun fericit! Da, chiar daca am lucrat pe 25 decembrie si am facut cel mai prost buletin din istoria televiziunii Arges TV, am avut un Craciun fericit. Am fost libera si pe 26, si pe 27 si pe 28 si am stat cumintica acasa, m-am uitat la mult blamatele filme americane despre Nick si m-am umplut de energia lor molipsitoare. Si da, mi-a placut la nebunie sa vad pentru a suta oara filmul ala cu Mos Craciun care se insoara sau pe ala cu baiatul care a salvat Craciunul. Am mancat ciocolata si am facut cumparaturi... Cel mai important insa este ca m-am simtit bine impreuna cu familia mea, ca am obosit jucandu-ma cu Florinel si ca am reusit intr-un fel sa ma odihnesc dupa ce am fost Mos Craciun pentru toti acei copii nevoiasi pe care i-am tot dat pe la televizor (povestea lor am sa v-o spun alta data, acum vorbesc despre mine). Asta da Craciun de poveste: cu liniste, fericire si caldura...

12/23/2008

Vine Craciunul...



Nu ninge, nu ne bucuram, dar vine Craciunul. Am marcat frumos momentul printr-un maraton al hypermarketurilor, am impodobit brazi si acum stam cuminti si asteptam sa papam fripturi, carnati si toba... Si gata Craciunul... inca putin si vine Sarbatoarea Pastelui. Aceeasi distractie, aceeasi cursa a cumparaturilor fara sens... Altceva, nimic... Gata!

12/19/2008

Iarna... in alte lumi...

Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada,
Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada;
Fulgii zbor,plutesc in aer ca un roi de fluturi albi,
Raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi.

Ziua ninge,noaptea ninge,dimineata ninge iara!
Cu o zale argintie se imbraca mandra tara;
Soarele rotund si palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerete printre anii trecatori.

Tot e alb pe camp,pe dealuri,impregiur,in departare,
Ca fantasme albe plopii insirati se pierd in zare,
Si pe-ntinderea pustie,fara urme,fara drum,
Se vad satele pierdute sub clabucii albii de fum.

Dar ninsoarea inceteaza,norii fug,doritul soare
Straluceste si desmiarda oceanul de ninsoare.
Iata-o sanie usoara care trece peste vai...
In vazduh voios rasuna clinchete de zurgalai.


...la noi totul e cenusiu ca intr-o poveste in care zmeul cel rau ne-a furat iarna.

12/10/2008

De la banknews.ro

Data Publicarii: 10-12-2008 | Finante-Banci

Sapte modalitati de reducere a cheltuielilor de sarbatori

Implicatiile financiare ale sarbatorilor de iarna sunt cunoscute de toti, insa, pentru multi, cheltuielile din acest an ar putea avea urmari mai mari decat in trecut. Reducerea primelor de Craciun, inghetarea creditelor, majorarea preturilor la principalele bunuri precum si la o serie de taxe (un exemplu ar fi valoarea politei RCA pentru care toti asiguratorii au anuntat cresteri) pot lovi serios bugetele oricarei familii. De aceea, reducerea unor cheltuieli specifice sarbatorilor devine o necesitate si, daca nu stiti exact cum, iata mai jos cateva trucuri.

1. Stabiliti-va de la bun inceput un buget in care sa va incadrati. In alcatuirea sa luati in consideratie si cheltuielile pe care trebuie sa le suportati in primele saptamani din noul an, astfel incat sa nu apara riscul ramanerii fara lichiditati. Limitarea bugetului poate fi compensata cu un efort de imaginatie: un cadou mic dar bine ales va fi la fel de apreciat ca unul costisitor.

2. Un truc des folosit este "reciclarea" cadourilor mai vechi. Potrivit unui raport al CreditExpert, 40% dintre britanici au recunoscut ca utilizeaza frecvent aceasta metoda. O sticla de vin primita de la serviciu, de exemplu, poate fi pasata mai departe ca dar. Trebuie ca starea cadoului sa fie buna si sa nu provina de la persoana careia ii este dat.

3. Cumparati cadourile din magazinele virtuale. Desi website-urile principale de cumparaturi online, precum e-Bay sau Amazon, nu opereaza in Romania, exista tousi o serie de magazine mai mici de unde pot fi achizionate produse la preturi inferioare celor din market-urile fizice. In apropierea sarbatorilor majoritatea lanseaza oferte extrem de avantajoase, dovedinu-se astfel aliati buni ai bugetului personal.

4. Fa din putin mult. Acest paradox s-ar putea traduce in forma unor cadouri mai mici dar mai numeroase care ar putea genera un entuziasm cel putin la fel de intens ca un singur cadou consistent. Copiii cu siguranta se vor simti mai incantati deschizand mai multe cadouri decat unul singur.

5. Fii cel putin pentru o luna ecologist. Asa vei avea constiinta impacata si vei putea economisi si ceva bani, in cazul in care obisnuiai ca an de an sa expediezi scrisori sau felicitari cunoscutilor. Sunt nenumarate site-urile care iti pun la dispozitie sute de modele de felicitari. Nu mai ramane decat sa adaugi propriul mesaj si adresele de e-mail ale prietenilor.

6. De regula, sumele cele mai mari se duc pe mancare. De aceea e de preferat sa nu te avanti in primul magazin din drum si nici la cel mai renumit din oras. Afacerile bune se fac dupa ce prospectezi intrega piata pentru a afla unde sunt promotiile cele mai mari. O alternativa de luat in seama este piata, comerciantii de aici avand de regula preturi mai mici decat hypermarketurile. De asemenea, o alta posibilitate este o vizita in satele din apropierea orasului si achizionarea produselor de baza, carnea si vinul de exemplu, direct de la sursa.

7. Daca va tenteaza un Craciun petrecut pe alte meleaguri, cu cat faceti rezervarile mai din timp, cu atat veti economisi mai mult. Acest lucru este valabil atat pentru cazare cat si, sau mai ales, pentru biletele de avion. Daca sunteti prevazatori si le achizionati din timp salvati cel putin cateva zeci de euro.


12/09/2008

E la moda sa ai glob....

Am aflat acum o luna ca si Gigi are blog, sa ma scuzati, glob. Bine, asta nu mai e de multa vreme o noutate, dar trebuie sa recunosti ca iti da de gandit. Blogul a devenit asa, un curent (la fel ca emo... daca nu te pasioneaza, brusc esti dintr-o alta retea)... uau... spiritul de turma nu i-a cuprins pe toti, asa ca hai sa nu ii excludem pe "ceilalti" doar pentru ca nu au chef de tastat. Am citit undeva intr-o zi un citat al unei persoane care se intreba spre ce ne indreptam cu atatia adolescenti care nu stiu ce este acela un blog. Oare nu avem probleme mai grave de care ar trebui sa ne preocupam? E interesanta ideea unui blog, dar blogalizarea nu ma incanta deloc. De ce? Pentru ca refuz sa imi imaginez 6 miliarde de oameni tastand frenetic in fiecare zi si exprimandu-si trairile in universul infinit al internetului. O lume virtuala, paralela cu cea in care traim exista deja, dar ma gandesc cu groaza la ziua cand o sa emigram cu totii in ea. Daca ne vom expune cu totii problemele in blogosfera si vom discuta cu deshtele, unde mai e mirosul cafelei pe care o bei cu prietena cea mai buna cand iesi la o barfa mica, unde mai e bataia cu bulgari cand iesi cu prietenii... sau cum te simti cand iesi cu gashca la o bere... bineinteles fiecare in fata propriului laptop - scriind pe blog si asteptand comment... Cred ca ar trebui sa existe o masura in toate, cu atat mai mult in comunicarea virtuala, care nu ne ajuta sa ne dezvoltam abilitatile sau sa socializam, ci doar ne izoleaza de ceea ce e cu adevarat important.

12/05/2008

Legenda lui Mos Nicolae, asa cum apare ea pe mai multe bloguri


Legenda spune că trei surori, fetele unui nobil sărac, nu se puteau mărita datorită situaţiei financiare precare. Se spune ca atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritişului, Nicolae, ajuns deja episcop, a lăsat noaptea, la uşa casei nobilului, un săculeţ cu aur.

Povestea s-a repetat întocmai şi când a venit vremea de maritiş pentru cea de a doua fată. Când i-a venit vremea şi celei de a treia fete, nobilul a stat de pază pentru a afla cine era cel care le-a făcut bine fetelor sale. În acea noapte, nobilul a stat de paza şi l-a văzut pe cardinalul care lăsa săculeţul cu aur. Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei, într-o şoseta pusă la uscat, motiv pentru care a apărut obiceiul agăţării şosetelor de şemineu.

După ce tatăl fetelor a văzut cele întâmplate, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, însă acesta nu a rezistat tentaţiei de a povesti mai departe. De atunci, oricine primea un cadou neaşteptat îi mulţumea lui Nicolae pentru el. Cei trei săculeţi cu aur făcuţi cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur (în iconografia apuseană).

11/29/2008

Ramasitele civilizatiei?!

Nu o sa comentez, dar o sa va spun ce mi s-a intamplat si ieri, si aseara si de dimineata.
Am iesit din casa si am coborat - eu stau la 4. La parter, sub cutiile postale era un morman de scrisori, afise, pliante si alte din astea... rosii, verzi, galbene, portocalii, toate claie peste gramada. Nimeni nu le-a luat de acolo pentru ca sambata femeia de serviciu nu lucreaza. Cum au ajuns jos? Nu stiu dar banuiesc ca intai au venit unii si ne-au aruncat in cutiile postale afise cu X - ala de nu sta in genunchi. Apoi au venit altii, l-au scos pe X si l-au pus pe Y - ala care imi spune mie ca stiu ce vreau, ca si cum eu nu as stii ca stiu ... La scurta vreme, au venit unii rosi(i), l-au scos si pe Y si l-au pus pe nenea ala care se uita la mine cand urc coasta pe la Lumina. Mai erau si unii verzi, dar pentru ca erau pe jos pe langa zid nu m-am aplecat sa vad fata cui o promoveaza.
Biiiine ca s-a terminat, domnilor, ca de aia n-au oamenii lemne pentru iarna, ca din copaci s-au facut fluturasi.

11/28/2008

Imagini...

Fiecare vedeta are grija de imaginea pe care si-a creat-o. De exemplu, daca te surprinde cineva cu deshtu`n nas si in pijama, tu ditai vedeta te dai de ceasu` mortii si spui ca ai si tu viata privata. Gata cu viata privata insa cand strigi in gura mare ca faci sex in fiecare dimineata cu iubitul/iubita? Adio intimitate si te mai intrebi de ce te striga pitipoancele pe prima pagina din can can si te intreaba daca nu vrei s-o faci in trei!
Mai nou si Mihai Traistariu isi face publicitate prin sex. Daca ii zice careva ca e gay, baga din top ca pe ziaristi trebuie sa ii preocupe mai mult succesele profesionale... Dar despre titlul ala in care se spunea ca faci sex in fiecare zi cu prietena, de ce nu ai zis maiestre, nimic? Sa te stie lumea si pe tine ca esti taur comunal, poate te remarca Raduleasca si iti creste ratingu`...Mai baite, daca nu ai fes... degeaba ai... articol pe pagina unu... Partea proasta e ca poate te ia Naomi la ochi si atunci chiar ca e vai de fundu` tau !

11/25/2008

Poezia nu se demodeaza niciodata

          Boul si Vitelul
 Un bou ca toti boii, putin la simtire,
In zilele noastre de soarta-ajutat,
Si decat toti fratii mai cu osebire,
Dobindi-n cireada un post insemnat.
 - Un bou in post mare ? - Drept, cam ciudat vine,
Dar asta se-ntimpla in oricare loc:
Decat multa minte, stiu ca e mai bine
Sa ai totdeauna un dram de noroc.
 Asa d-a vietei vesela schimbare
Cum si de mandrie boul stapanit
Se credea ca este decat toti mai mare,
Ca cu dinsul nimeni nu e potrivit.
 Vitelul atuncea plin de bucurie,
Auzind ca unchiul s-a facut boier,
Ca are clai suma si livezi o mie;
"Ma duc, zise-ndata, nitel fan sa-i cer."
 Far-a pierde vreme, vitelul porneste
Ajunge la unchiu, cearca a intra;
Dar pe loc o sluga vine si-l opreste:
"Acum doarme, zice, nu-l poci supara."
 - "Acum doarme ? ce fel ! pentru-ntaia data
Dupa-prinz sa doarma ! Obiceiul lui
Era sa nu saza ziua niciodata;
Ast somn nu prea-mi place, si o sa i-o spui."
 - "Ba sa-ti cauti treaba, ca mananci trinteala;
S-a schimbat boierul, nu e cum il stii;
Trebuie-nainte-i sa mergi cu sfiala,
Primit in casa daca vrei sa fii."
 La o mojicie atata de mare,
Vitelul raspunde ca va astepta;
Dar unchiul se scoala, pleaca la plimbare,
Pe langa el trece far-a se uita.
 Cu mahnire toate baiatul le vede,
Insa socoteste ca unchiu-a orbit;
Caci fara-ndoiala nu poate a crede
Ca buna sa ruda sa-l fi ocolit.
 A doua zi iarasi prea de dimineata,
Sa-i gaseasca vreme la dansul veni:
O sluga, ce-afara il vedea ca-ngheata,
Ca sa-i faca bine, de el pomeni.
 "Boierule, zise, asteapta afara
Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu."
- "Cine ? a mea ruda ? mergi de-l da pe scara,
N-am astfel de rude, si nici voi sa-l stiu

AMR 5

... Si scapam de lepra asta de campanie electorala de care m-am saturat... Nu mai poti sa citesti un ziar fara sa dai cu nasu`n Calinescu sau in Stireanu sau mai stiu eu in cine. Si ca sa nu zica nimeni ca am inclinatii democrate, nici zambetul lui Boureanu nu ma bine dispune.
Oriunde te uiti, vezi numai politicieni zambaciosi si auzi numai Votati.... ca intr-o mare incercare de spalare colectiva de creiere si asa obosite. Pana si blogurile au inceput savorbeasca despre politicieni.... Ca ala e asa, ca ala nu a facut sau si mai rau, ca nu mai stiu eu ce somitate a venit si a facut poze cu taranii, in speranta vreunui vot.
Ma simt asaltata de politicieni... La televizor, la radio, la serviciu, pe strada, pe net... asta nu mai e campanie. E cu adevarat hartuire... dar se termina in cateva zile si apoi unii rad si sarbatoresc in linistea colibei de partid, iar altii plang sau condamna frauda electorala... Doamne ajuta!

11/19/2008

Azi imi fac reclama...



... folosind numele unei celebre femei de pe plaiurile mioritice ... Sexy Braileanca... Cum, n-ati auzit de aceasta diva? Sa va povestesc pe scurt...
Rasfoiam intr-o dupa amiaza canalele teve si dau peste o duduie blondina care isi spune siesi Sexy Braileanca si care este de profesie actrita... de filme... porno, in fine, actrita. In timpul liber, mai este si amanta de vip cu muschi gen Tolea a lu` Magda a lu` Ciumac sau gen Ogica fara frica... Ce ne facem ca fata le da notelor vipilor cu care ea ... tra-la-la si apoi se trezeste injurata laiv prin telefon la emisiunea nu stiu cui. Incet incet ma familiarizez cu subiectul si dupa o lectura suplimentara absolut necesara prin literatura romaneasca contemporana (CanCan si Libertatea) aflu ca blonda de la Braila e mare... amatoare ... de vedete. Si cum vremea trece, divele raman, asa si Braileanca a ramas in peizajul autohton al soubizului si m-am trezit cu ea intr-o seara la alta emisiune, unde se certa de zor cu alta duduie, Bahmu pe numele de scena. Toate ca toate... dar lucrurile nu s-au oprit aici. Dupa ce au jignit regnul animal cu apelative diverse si si-au intrerupt convorbirile, Sexy Braileanca ne-a cantat al mai mare hit al tarii... ceva cu un pui de Crevedia ca care de sexy si apetisanta este tocmai don`soara care dadea din poponeata prin platou. Cum care? Sexy asta de e venita cu pluta de la Braila... Si daca nu ai inteles nimic, uita-te tu la emisiunile astea in care apare ea, si citeste ziarele alea bune si picante si vezi poate prinzi firul ...

11/17/2008

Opinii...

M-am saturat de zambetele largi si de gurile pana la urechi ale candidatilor care ne arata cu degetul din afisele electorale... Nu v-au invatat mamicile domniilor voastre ca nu e deloc frumos sa arati cu degetul? Cred ca nu... Asa cum au lipsit dumnealor si de la lectia aia cu mincinosii care mananca sapun si de la aceea cu buna purtare ... Halal! Ideea e ca pe unul dintre astia - de fapt pe doi - va trebui sa ii votez... sa fie cel care zambeste pe sub mustati? Sau pe cel care ma arata cu degetul sau cel care se priveste de pe Muntenia pe Argesul si de pe Argesul pe Muntenia? M-am hotarat deja pe cine votez... dar nu va spun nimic ... Sic! sa stea in continuare proptiti in afise si sa se coboare dumenalor din fotolii, sa vina pe frig in centru si sa dea mana cu alegatorii... macar pentru atata efort sa simta ca merita votul meu ...

11/13/2008

L-O-V-E

L is for the way you look at me
O is for the only one I see
V is very, very extraordinary
E is even more than anyone that you adore can

Love is all that I can give to you
Love is more than just a game for two
Two in love can make it
Take my heart and please don't break it
Love was made for me and you

11/12/2008

11/11/2008

Povestea cui? (Recunoasteti personajul?)

M-am nascut intr-o zi nefasta... medicul de la maternitate era un spagar nenorocit care le-a luat parintilor bani cu sacu` pentru ca eu sa ies la lumina in cele mai bune conditii. Am trecut prin scoala ca gasca prin apa cu unica preocupare sa cheltui alocatia aia de nimic pe care mi-o dadea statul si sa carcotesc zi de zi ca nu primesc mai mult. Mi-am luat examenele cu 7 si am fost cel mai fericit cand am terminat si cu bacu`. Am intrat la o facultate din asta particulara si am muncit pe ici pe colo pe salariul minim ca sa platesc taxa aia din care s-au facut altii oameni.
Am crezut ca viata mi se va schimba radical daca trantesc pe masa vreunui patron o diploma aratoasa obtinuta dupa 4 ani de munca asidua in care m-am chinuit sa platesc examenele. Nesimtitul ala care habar nu are de viata nu a apreciat deloc eforturile mele si m-a angajat pe un salariu de cacat, desi muncesc de la 9 pana la 3. Auzi, atata munca pentru 8 milioane ... Am uitat sa spun ca dupa facultate am plecat in Spania la ciuperci. Am muncit la negru.... cinci zile pentru ca nu ma plateau cu cat voiam eu. Munceam non stop pe un salariu de cativa euro pe ora. Eu? Absolvent de facultate... Am fost dezolat si m-am intors in tara mandru de mine ca am depasit si aceasta etapa din viata.
In prezent sunt la al trilea loc de munca... Am un sef cretin care nu vrea sa imi mareasca salariul desi muncesc de doua luni la el si chiar am stat de cateva ori peste program. Mi-a dat masina de serviciu si crede ca imi scoate mie ochii cu asta. Rabla dracu... un Logan de acu` trei ani... asta e masina sau caruta ? Dar o sa imi deschid propria mea afacere. O sa fac un proiect si o sa cer fonduri de la UE, de la Primarie, de la Guvern ... gasesc eu pe cineva.
Stau cu chirie intr-un bloc vechi din `86 printre mosi si babe, ramoliti cu totii si fara chef de viata. Sunt tanar si nu-mi da si mie statul asta la care platesc impozite nici casa, nici masina, nici pamant, nici nimic. Poate intr-un an sau doi o sa moara vreo matusa sau bunica si o sa reusesc si eu sa pun mana pe casa de la tara. E mai veche, dar o vand si scot bani frumosi pe ea. O sa imi iau o masina noua si probabil ca o sa imi traiesc viata linistit si fericit. Si primul lucru pe care o sa il fac o sa imi dau demisia ... sa vada boul ala de sef al meu cine e bossu`...

11/10/2008

Inca un loc unde a inceput istoria


Am vizitat zilele trecute Manastirea Corbii de Piatra si am vazut dovada trecerii timpului in sensul invers al acelor de ceasornic...Aici timpul se scurge inapoi cu fiecare pas pe care il faci spre Catapeteasma veche de sute ani. Am privit altarele de la distanta, asa cum se cuvine dupa normele ortodoxe si am incercat sa descifrez scene vechi pictate pe pereti in vremurile in care oamenii inca mai credeau ca Soarele se roteste in jurul Pamantului... Intr-adevar, in pietrele acelea incepe si se sfarseste un timp, o istorie veche si noua in acelasi timp... acolo se simte sacrificiul credintei si existenta sperantei ca timpul nu uita pe nimeni...

11/07/2008

Nu sunt ale mele versurile

Pe caldarâmul ud,
Trap-trap de potcoave,
Autobuze bubuind
Şi faruri lunecând
Pe ferestre luminând
Odăi întunecate.
Cu tictac de târziu,
Cu tăceri ce plâng,
Cu noaptea ploioasă
De-afară...

11/06/2008

Antibiotic



M-am infectat cu toamna... M-a cuprins intr-o dimineata de noiembrie. Am inceput sa tremur din cauza frigului si m-am strecurat repede prin ceata ca sa nu devin eu insami prea diafana pentru timpurile astea reci. M-a cuprins frigul de noiembrie si mi s-au zburlit ideile atat de tare incat aproape ca m-am facut arici. O sa incep sa vad in ceata si nu o sa ma mai recunosc in oglinda dimineata... Ar trebui sa ma tratez, sa alung infectia asta nenorocita inainte sa cada ninsoarea si sa ma albesc de tot. As fi o mica introienita, amortita de placerea fulgilor.
Cu ce sa ma tratez oare? Cu o excursie in tara lui Nils Holgerson, calare pe o gasca salbatica. Sa zbor deasupra campului care se inverzeste cu fiecare bataie din aripi...

11/03/2008

Replici celebre

Ma uitam zilele trecute la un film care a ramas intre preferatele mele. Realizat cu o tehnologie nemaivazuta pana atunci, "Gone with the wind"este una dintre cele mai frumoase povesti scrise si ecranizate. replica de la final insa, este una dintre cele mai cunoscute si mai utilizate.
"Frankly, my dear, I don't give a damn!" este una din replicile monumentale care au ramas in memoria iubitorilor de film.
Alte replici celebre din filme:
1. Houston, we have a problem (Apollo13)
2.I'll be back ! (Terminator)
3.Show me the money (Jerry Maguire)
4.After all, tomorrow is another day! (Gone With the Wind)
5. Hasta la vista, baby (Terminator)
... si lista poate continua, dar eu nu mai stiu.
Ar mai fi si cateva replici romanesti.... precum "Un fleac...M-au ciuruit" sau "Nu trage, Don Semaca, sunt eu Lascarica"....
s.a.m.d.

10/30/2008

Somitate de text... Caut capul, nu-i vad coada ... ma rog, un amestec de idei, cam ce gasim in campania electorala de pe la noi

Am pornit de la ideea pe care a promulgat-o un pitestean de-al nostru, ce era la promenada pe pavelele albe galbui ale primarului. Asa cum spuneau somitatile fotbalului, Gigi Becali si Mitica Dragomir... etc, etc, etc... Care va sa zica asa... Are si fotbalul somitatile lui... cam neduse pe la scoli, respectiv biserici, dar somitati. In orasul lui Dobrin, Gigi e somitate a fotbalului. Bravos! Mai am eu niste exemple care pot continua cu succes lista... stiu eu cateva persoane somitati in politica, in administratie sau in cultura. Nici nu stiu pe care sa il zic si pe care nu, ca acum in campanie cica nu prea e voie sa dai nume si prenume. Si cum in fiecare campanie se mai naste cate o generatie de animale in Gradina Zoologica de la Victoria si Cotroceni, am putea sa ne imbogatim si noi fauna politica, dupa cum bine isi denumea colegii un bine facut politician care mai da cate o raita prin urbea noastra.
Avem si noi in micul nostru orasel - sa zicem de munte, ca sa ne incadram in peisajul marelui Caragiale - o colectie zoo mai ceva ca Bucurestiul. Iepurasi, viezuri, poate chiar purcelusi de Guineea si, de ce nu? purcelusi din cei maricei si cu slanina de o palma de zici ca au mancat numai porumb toata vara. Politica asta... ce ne mai starneste imaginatia! Cu atatea somitati trimise de la Centru, care tocmai de la pa`sopt au facut ce-au facut, cum sa nu te manace limba si cum sa nu iti alunece degetele pe taste? Niste somitati, e adevarat, fosti ministri sau mai stiu eu ce... de fapt, cred ca nu prea mai stiu nici ei. Mari oameni, mari caractere ... n-ai ce sa le reprosezi... curati ca lacrima de crocodil si impecabili de zici ca abia au iesit din masina de spalat in care au facut o cura cu ACE recomandat chiar de matusa din Italia. Nu va infierbantati gandindu-va la X sau Y ... sunt prea multi care se inscriu in tipar. Si nici cu orienatrea nu stau prea bine ca au mers numai in zig - zag. Cand pe stanga, cand pe dreapata, cum a batut vantul care a dus cu el mirosul imbietor de ciolan.
Da, da... Avem multe de zis despre ceea ce urmeaza... De fapt, despre ceea ce a inceput deja de o luna. Ca doar nu credeati ca toti copacii aia care au fost taiati ca sa "aibe" dumnealor poze in cutiile postale au murit asa, de amorul artei fotografice.

10/24/2008

Despre sporturi ...

M-am ami uitat si eu prin filme... din alea in care el, omul politic sau mare "bisnismen", este in centrul atentiei. Si ce face ditai omu` in timpul liber? Sport... joaca golf sau tenis, sporturi din astea in care nu te murdaresti pe maini. Ma gandeam cum ar arata un film facut cu un VIP neaos romanesc? Sigur nu ar filam nimeni scene pe terenul de tenis. De golf, nici nu poate fi vorba. Si atunci, ce sporturi practica marii nostri vipi? A! Mi-am amintit: taiatul de panglici frumos colorate in trei culori:)
Pe langa asta ar mai fi conferintele de presa, binecuvantat eveniment monden prin care arata prostimii amatoare de teve cat de culti, educati si atotcunoscatori despre problemele natiei sunt. Cu asa o viata activa nici ca si-ar mai dori cineva sa fie politicist sau vip de orice fel.

10/21/2008

O poveste pe care mi-a spus-o cineva de mult....

CIUBOTELELE OGARULUI

De unde avea Iepurele doi galbeni, nici eu nu stiu!
Dar povestea spune ca, intr-o toamna, el pornise spre un iarmaroc vestit. De mult se gindea Iepurele ca i-ar sta bine cu o palarie alba ca pana de paun si cu o scurteica verde, dar nu pentru asta se grabea el spre iarmaroc, ci ca sa-si cumpere ceva pentru incaltat, ca era descult.
Incepusera ploile de toamna, vintul imprastia frunzele pe poteci si frigul prinse sa-l stringa de picioare. De aceea, isi infunda palaria veche pana peste urechi, isi strinse zabunul pe trup si iuti pasul, ca sa ajunga mai repede la iarmaroc.
Si cum mergea Iepurele uitindu-se cand in dreapta, cand in stinga, ciulind urechile la orice fosnet, iata ca mai spre seara se intilni pe o poteca cu Ogarul. . . Ogarul era gras, voinic, imbracat intr-o suba calduroasa si purta in picioare niste ciubotele nou-noute . . . Dupa ce-si dadura binete, ca doi calatori de treaba, o pornira impreuna prin desisul padurii. Iepurelui i se scurgeau ochii dupa ciubotelele Ogarului; pentru ca tare mai erau frumoase, iar lui ii era strasnic de frig la picioare!
— Cit ai dat pe incaltari? intreba sfios Iepurele.
— Doi galbeni, cit sa dau! ii raspunse fudul Ogarul.
— Ma duc si eu la iarmaroc — adauga Iepurele — sa-mi cumpar ciubotele.
— Pai, tot acolo merg si eu, am treaba cu un negustor . . . Ciubotele se gasesc cite vrei, numai bani sa ai!
— Am doi galbeni, sopti Iepurele.
Ogarul nu spuse nimic, ci isi rasuci virful mustatilor ca si cum lui nu i-ar fi pasat citi bani are Iepurele. Si au mers ei asa, au mers, pana s-a intunecat de-a binelea. Drumul nu-l mai vedeau bine. O ploaie rece si deasa se abatu in calea lor, de-i dirdiiau bietului Iepure dintii de frig.
— Uite ce zic eu, cumetre, vorbi Ogarul. Te vad descult . .. Si apoi e noapte si frig . . . Mai ai si bani la dumneata . . . Bani am si eu ... si cine stie cu cine ne putem intilni, ca padurea e plina de tilhari...
Iepurele ciuli urechile, isi strinse mai tare zabunul, ca sa simta banii ce-i avea intr-un buzunaras la piept.
— Si ce-i de facut atunci? intreba el.
— Pai, de ce sunt pe lume hanuri?... Pentru vreme de noapte, pentru adapost ... E pe aproape hanul Ursului... Eu zic sa tragem la el, dormim si pornim miine dimineata . . . Poate pana atunci mai sta si ploaia.
Iepurele nu avu incotro si—l asculta pe Ogar. Scuturindu-si luleaua de usa hanului, Mos Martin ii primi tare bucuros:
— Ce vreme rea! Nu te-ar lasa inima sa lasi pe cineva afara!... Hei, si dumneata. mai esti si descult... Treci colo langa foc, de-ti mai incalzeste picioarele!
Iepurele se apropie zgribulit de vatra. In afara de ei si hangiu nu mai era nimeni in han. Mos Martin iesea din cand in cand afara si se uita de-a lungul drumului, sa va.da daca nu cumva se mai indreapta spre hanul lui niscaiva calatori.
— Eu. zic sa cerem ceva de mancare — sopti ogarul — si udatura.
— Cere dumneata, cumetre. Mie nu mi-e foame ... Si apoi nu a,m nici un maruntis. Ca daca schimb un galben, ramin toata iarna descult.
— Hei, ce ciudat mai esti, cumetre! . . . Dar cine ti-a cerut, ma rog sa-ti schimbi galbenii . . . Pentru plata am eu bani destui ... Ca doar nu ma voi lacomi la un sarac ca tine ...
Si intorcindu-se Mos Martin in han, Ogarul spuse:
— Ei, Mos Martine, da-ne ceva de imbucat si de baut. . .
— Am niste placintele . . .
— As manca si eu din ele!
— Am friptura, faguri de miere, si vin de stafide . . .
— Da-ne de toate si din toate, cumetre, spuse Ogarul lin-gindu-si buzele.
Mos Martin isi puse sortul pe dinainte, ca un hangiu adeva­rat ce era, si prinse a aduce bunatatile. Ogarul incepu sa in­ghita cu lacomie bucata dupa bucala. Iepurele se rusina si abia-abia gusta si el o bucatica de placinta cu varza. Si poate n-ar fi gustat deloc daca nu l-ar fi poftit Ogarul.
— Maninca, cumetre, ca de la dumneata maninci.
Ogarul parca nu mancase de o luna, asa-i trosneau falcile si-i umbla limba in gura. pana sa-si fumeze Mos Martin luleaua, Ogarul manca toata mancarea din han. La urma ceru o cana cu vin de stafide, pe care o bau pe nerasuflate. Iepurele se uita mirat. Se minuna si Mos Martin.
— Mai, mai, inca n-am vazut un drumet mai flamind ca dumneata. Sa-ti fie de bine, Ogarule. .. Si acum, vorba aceea: ,,Frate, frate, dar brinza-i cu bani" . . . Ati mancat si baut nu­mai bine de doi galbeni.
Ogarul prinse a se cauta prin buzunari. Cauta prin buzunari la pantaloni, cauta la suba, dar degeaba cauta: nu avea nici un ban. In cele din urma, spuse Iepurelui:
— Plateste, dumneata, cumetre!
— Cum, sa platesc? Asa ne-a fost vorba?
— Plateste, ca am uitat punga acasa. Iti dau eu banii la iarmaroc. Am sa ma imprumut la un prieten negustor . ..
— Cum? ... Vai, ce sa ma fac?! Sa ramin descult?
Ogarul incepu sa rida pe sub mustati. Mos Martin isi iesi din fire.
— Mie sa nu-mi umblati cu de-astea. Platiti, ca altfel am eu ac de cojocul vostru ...
— El m-a poftit .si la han, ei m-a poftit si la masa, spuse chicotind Ogarul. El sa plateasca.
— Nu-i adevarat, Mos Martine. Eu n-am mancat mai nimic. Vine iarna si, daca platesc, ramin descult. . .
— Ei, ca doar n-oi incalta eu toti descultii din lume! Ca a mancat si baut Ogarul e drept, dar lucru curat aicea nu-i. . . Acum imi dau eu seama ce fel de musterii mai sunteti! V-ati sfatuit sa-mi faceti paguba ... Si Mos Martin apuca un ciomag pa care il tinea pitit dupa usa pentru asemenea calatori si il ridica spre Ogar.
Ogarul il arata pe Iepure. Iepurele, vazind ciomagul, incepu sa tremure de frica. Si de voie, de nevoie, scoase din buzunar basmaluta in care avea legati cei doi galbeni si plati ursului. Mos Martin se uita la ciubotelele Ogarului, apoi la picioarele goale ale Iepurelui, mirii ceva si lua galbenii. Ogarul isi sterse musta­tile, se culca si adormi fara grija. Mos Martin vazind ca nu mai vine nimeni la han se duse si el in odaia lui sa se intinda pe o lavita. Numai Iepurele nu se culca. Cum putea sa doarma? Ramasese fara bani... Si de-afara vintul se auzea mai furios si ploaia batea in ferestre. De necaz, Iepurele incepu sa planga pe infundate... Cum de se lasase pa­calit de Ogar. Ofta si se gindea ca in curind va veni iarna. Vor fi viscole si zapezi- mari... va fi mult mai frig, iar el va umbla zgribulit si descult ... Ogarul sforaia intr-o odaie, Mos Martin in alta, numai pe bietul Iepure nu-l prindea somnul.
Si a stat Iepurele, a stat, pana la miezul noptii. Si s-a tot gindit si razgindit, ce sa faca, ce sa drea.ga? Parca vedea cum desfacuse basmaluta si daduse lui Mos Martin banii. . . Cum ursul statuse o clipa pe ginduri, uitindu-se cand la ciubotelele ogarului, cand la picioarele lui, de parca ar fi voit sa-i spuna, ceva. Ce anume? Deodata, in mintea Iepurelui se facu lumina, isi sterse lacrimile si intra in odaia Ogarului. Ciubotelele erau puse langa soba sa se usuce. Nu mai statu pe ginduri. .. Incalta ciubotelele Ogarului, pasi incet, iesi din han si tine-o baiete tot intr-o fuga.
,,Mi-am facut singur dreptate", se gindea iepurele, afundindu-se tot mai mult in padure si-n noapte.
Spre ziua, se trezi Ogarul si voi sa se incalte. Dar ia ciubotelele de unde nu-s! Mos Martin, ivindu-se in prag, dadu, razand din umeri. Ogarul nu mai zabovi la han, ci porni sa-si caute incaltarile. Se cunosteau bine urmele din noroi si incepu Ogarul a fugi si a fugi pe urmele Iepurelui. La inceput ii venea tare greu, el era gras, de-abia se misca, da-ncet ul cu incetul, prinse a se subtia la alergatura.
Nu dupa multa vreme il zari pe Iepure pe un deal. Tine-te dupa el!
Au fugit, au tot fugit prin padure, peste ogoare, peste dea­luri, hat in zare. Ogarul gifiia si se subtia, Iepurele tot mai sprinten se facea.
Trecu toamna, trecu iarna, veni primavara, apoi veni si vara si fuga lor nu mai contenea.
Se zice ca pe Iepurele din poveste Ogarul nu l-a putut prinde. Dar, de atunci, cum vede Ogarul un Iepure, cum se ia dupa el, cu gind sa-l prinda si sa-l descalte.

10/19/2008

Toamna, luminile se sting mai repede...

...pentru ca natura face econimii. Cum pentru ce? Pentru a cadourile de Craciun pe care le va pune sub brazi pentru copiii cuminti. Cu cat se apropie sarbatorile, cu atat devine mai zgarcita cu lumina... pentru a avea energie sa inveseleasca la Craciun toti copiii lumii...

10/14/2008

Bancuri cu blonde

Intotdeauna mi-au placut bancurile cu blonde...
Din pacate nu am mai auzit unul nou de multa vreme. S-au desteptat blondele sau a ramas restul lumii in pana de idei?

http://www.bancuri.biz/categorie_detalii.php?id_categ=74

10/13/2008

Ai chef de ras?

Exista povesti nemuritoare... de ce nu ar exista si comedii nemuritoare?



"Angel radios! De când te-am văzut întâiaşi dată pentru prima oară, mi-am pierdut uzul raţiunii... (îşi comprimă palpitaţiile.) Te iubesc la nemurire, Je vous aime et vous adore: que prétendez-vous encore? Inima-mi palpită de amoare. Sunt într-o poziţiune pitorească şi mizericordioasă şi sufăr peste poate. O da! Tu eşti aurora sublimă, care deschide bolta azurie într-o adoraţiune poetică infinită de suspine misterioase, pline de reverie şi inspiraţiune, care m-a făcut pentru ca să-şi fac aci anexata poezie:
"Eşti un crin plin de candoare, eşti o fragilă zambilă,
Eşti o roză parfumată, eşti o tânără lalea!
Un poet nebun şi tandru te adoră, ah! copilă!
De a lui poziţiune turmentată fie-ţi milă;
Te iubesc la nemurire şi îţi dedic lira mea!
Al tău pentru o eternitate şi per toujours."


Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe maţe-fripte, domnule! Fir-ai al dracului de pungaş!... Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap şi cu basmaua iac-aşa scoasă. Cum m-a văzut, - că trebuie să fi fost schimbat la faţă, cum sunt eu când mă necăjesc (îşi mângâie favoritele) - cum m-a văzut, a sfeclit-o... A întorsc capu-ncolo şi a început să bea din ţigară ştii aşa, niznai. Dar mă trăgea cu coada ochiului. Mă-ntorc eu iar la loc şi mă fac că mă uit la comedii, se-ntoarce şi bagabontul iar cu ochii la cocoane!... mă it iar la el, iar se-ntoarce-ncolo;... mă-ntorc iar la comedii, iar se uită la cocoane;... mă uit iar la el, iar se-ntoarce-ncolo; mă-ntorc iar comedii...

10/11/2008

Reteta de ... bunadispozitie

Se ia un weekend liber si se pudreaza bine numai cu zambete.
Se adauga o plimbare in aer liber si amesteca bine. Compozitia se condimenteaza cu o masa gustoasa si o dupa amiaza acasa. Se mai adauga o carte buna si o raita prin blogurile prietenilor.
Se serveste imediat, cu garnitura de nazbatii de bebe si cateva cuvinte frumoase de la cineva drag.
Enjoy!

10/07/2008

Rebeliune

Mi s-a facut deodata sila de lume... de mirosul de parfum ieftin din autobuz, de zambetul fals al vanzatoarei de la chiosc, de bunavointa celor cu care intru in contact si de mine, de gandurile mele care nu se reflecta in fapte. Mi-am ajuns pana in gat si mi s-a luat de mine. Vreau sa evadez din prorpia-mi mentalitate bolnava si sa pot sa ma exprim din nou liber, cum o faceam odata, chiar daca riscam sa fiu aratata cu degetul.
S-au dus frumoasele zile de toamna parca din mintea mea si am ramas pustiita ca un desert de ciocolata topita in care te afunzi cu placere dar din care ti-ai dori sa scapi. As vrea sa iau o pauza de cotidian, sa ma desprind de propriile-mi tabieturi si sa zbor deasupra tuturor cu aripile unei constiinte curate, care sa imi sopteasca "Faci si spui ceea ce simti, nu ceea ce "trebuie" :)".
Mai bine publicam tot poezii, spun tot eu intr-o incercare aproape reusita de a suprima si aceste idei...

10/06/2008

Ecce homo

Cum sa mai poti scrie ceva astazi, cand altii inaintea ta au facut-o cu atata maiestrie? Nebunia noilor literaturi nu va atinge nicicand agonia vechilor scrieri... Unele nu chiar atat de vechi:

Eu sunt o-mperechere de straniu
Şi comun,
De aiurări de clopot
Şi frământări de clape -
În suflet port tristeţea planetelor ce-apun,
Şi-n cântece, tumultul căderilor de ape...

Eu sunt o cadenţare de bine
Şi de rău,
De glasuri răzvrătite
Şi resemnări târzii -
În gesturi port sfidarea a tot ce-i Dumnezeu,
Şi-n visuri, majestatea solarei agonii...

Eu sunt o-ncrucişare de harfe
Şi trompete,
De leneşe pavane
Şi repezi farandole -
În lacrimi port minciuna tăcutelor regrete,
Şi-n râs, impertinenţa sonorelor mandole.

Eu sunt o armonie de proză
Şi de vers,
De crime
Şi idile,
De artă
Şi eres -
În craniu port Imensul, stăpân pe Univers,
Şi-n vers, voinţa celui din urmă Ne'nţeles!...

10/05/2008

Dupa nunta..

Am fost la o nunta ieri. O mireasa frumoasa, un mire fericit si o gramada de nuntasi bucurosi ca au luat parte la un astfel de eveniment. Si pentru ca nu pot sa descriu bucuria momentului, am sa mai pun aici niste versuri deja celebre...
"Si-a zis: -; «Cat mac e prin livezi,
Atatia ani la miri urez!
Si-un print la anul! bland si mic.
Sa creasca mare si voinic,-;
Iar noi sa mai jucam un pic
Si la botez!»"

10/01/2008

E prima toamna...

E prima toamna in care nu merg la scoala dupa 15 ani in care septemebrie sau octombrie insemna intoarcerea in banca. As fi ipocrita daca as spune ca imi lipsesc bancile acelea murdare sau profesorii pe care de cele mai multe ori nu i-am putut suporta. Imi lipseste insa invatatul...

9/27/2008

Cuib de vulturi


Am vizitat cuibul de vulturi de la Poenari. O cetate veche si un peisaj magnific. Cine ar fi crezut ca lucrul facut de mana omului si opera Naturii se pot impleti atat de bine?...

9/25/2008

De azi, schimbare de look ...

Pentru ca a venit toamna si petru ca simteam nevoia sa fiu in ton cu natura, mi-am inchis culoarea parului cu ceva mai multe tonuri. Nu mi-e dor de suvitele blonde asa cum nu imi lipsesc nici caldura coplesitoare si nici mirosul de asfalt incins. Ma bucur doar de ploaia rece care ma trezeste din visare dimineata si de fiecare frunza care se pierde in pamantul rece si ud.
Nu mi-am schimbat doar infatisarea, ci si pofta de viata estivala. Sufar doar de sindromul ploii de toamna... sunt rece si marunta, dar ma strecor iute printre crapaturi si prevestesc inghetul ce va sa vina.

9/24/2008

Inca o poezie...

If you can keep your head when all about you
Are losing theirs and blaming it on you,
If you can trust yourself when all men doubt you,
But make allowance for their doubting too;
If you can wait and not be tired by waiting,
Or being lied about, don't deal in lies,
Or being hated, don't give way to hating,
And yet don't look too good, nor talk too wise:

If you can dream - and not make dreams your master;
If you can think - and not make thoughts your aim;
If you can meet with Triumph and Disaster
And treat those two imposters just the same;
If you can bear to hear the truth you've spoken
Twisted by knaves to make a trap for fools,
Or watch the things you gave your life to, broken,
And stoop and build 'em up with worn-out tools:

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch - and toss,
And lose, and start again at your beginnings
And never breathe a word about your loss;
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: "Hold on!"

If you can talk with crowds and keep your virtue,
Or walk with Kings - nor lose the common touch,
If neither foes nor loving friends can hurt you,
If all men count with you, but none too much;
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds' worth of distance run,
Yours is the Earth and everything that's in it,
And - which is more - you'll be a Man, my son!

9/21/2008

Poezie....

... pentru ca in viata multe lucruri nu sunt la locul lor, ci acolo unde trebuie sa fie...

"El scoate grabnic un pumnal,
Şi-un val de sânge, roşu val
De sânge cald a izvorât
Din nobil-încomatul gât,
Şi cade mortul cal."

9/19/2008

Fragment de scrisoare...

"Şi de-aceea de-azi-nainte poţi să nu mă mai întrebi
De ce ritmul nu m-abate cu ispită de la trebi,
De ce dorm îngrămădite între galbenele file
Iambii suitori, troheii, săltăreţele dactile...
De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva
Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceap-a lăuda.
Dacă port cu uşurinţă şi cu zâmbet a lor ură,
Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură."

9/18/2008

10 motive pentru care ador televizorul

1. Stirile ProTV de dimineata... si implicit Busu si datele despre vreme
2. Jurnalul public pentru ca are niste reportaje atragatoare
3. Midsomer Murders ... pentru ca fiecare om are sabiciunile lui
4. Dansez pentru tine, chiar daca e cu Banica
5. Champions League ... pentru ca exista pasiune pentru joc si total dezinteres penru competitii
6. HBO si toate filmele pe care nu le-am vazut la cinema
7. Criminal Minds - imi place pur si simplu
8. Cronica Carcotasilor cu sau fara Candyman
9. Reportaj Arges TV ... pentru ca ... nu e evident?!
10. Stirile Pro TV de seara - numai in zilele in care ajung la timp acasa

Si ar mai fi ceva! Dar nu mai are loc in lista... pentru spoturile publicitare destepte :)

Somewhere over the rainbow

Somewhere over the rainbow
Way up high
And the dreams that you dreamed of
Once in a lullaby
Somewhere over the rainbow
Blue birds fly
And the dreams that you dreamed of
Dreams really do come true
Someday I'll wish upon a star
Wake up where the clouds are far behind me
Where trouble melts like lemon drops
High above the chimney tops thats where you'll find me oh
Somewhere over the rainbow bluebirds fly
And the dream that you dare to,why, oh why can't I?

Well I see trees of green and
Red roses too,
I'll watch them bloom for me and you
And I think to myself
What a wonderful world

Well I see skies of blue and I see clouds of white
And the brightness of day
I like the dark and I think to myself
What a wonderful world

The colors of the rainbow so pretty in the sky
Are also on the faces of people passing by
I see friends shaking hands
Saying, "How do you do?"
They're really saying, I...I love you
I hear babies cry and I watch them grow,
They'll learn much more
Than we'll know
And I think to myself
What a wonderful world

Someday I'll wish upon a star,
Wake up where the clouds are far behind me
Where trouble melts like lemon drops
High above the chimney top that's where you'll find me
Oh, Somewhere over the rainbow way up high
And the dream that you dare to, why, oh why can't I?

9/17/2008

Amintiri cu cirese coapte

"Mai intai inca nu s-a nascut derbedeul care sa-mi poatatrage mie un picior . Si apoi, cand am vazut ca nici nu-ti pasa de sarmanul catelus, m-am intrebat: cum se poate ca un asemenea baiat nemilos sa fie fiul celui mai bun frizer din oras..."

"Aia ti-ar face o demonstratie ca inima n-are cuib, ca in gura nu pot sa existe clopotei, decat poate la balci, ca nu se pot saruta toate florile, pentru ca unele-s amare, ca sa nu mai vorbim de urzici si altele."

Pentru ca fiecare frunza care cade e un vers dintr-o poezie

Peste dealuri zgribulite,
Peste tarini zdrentuite,
A venit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.
Lunga, slaba si zaluda,
Botezind natura uda
C-un manunchi de ciumafai,
Cand se scutura de ciuda,
Imprejurul ei departe
Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai...

Si cum vine de la munte,
Blestemind
Si lacramind,
Toti ciulinii de pe vale

Se pitesc prin vagauni,
Iar macesii de pe cimpuri
O intimpina in cale
Cu grabite plecăciuni...

Doar pe coasta, la urcus,
Din casuta lui de huma
A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat in tus
Si pe-aripi pudrat cu bruma:

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sa mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cat de mica,
Ca să nu cer imprumut
La vecina mea furnica,
Fi'ndca nu-mi da niciodata,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut...
Dar de-acus,
Zise el cu glas sfirsit
Ridicind un piciorus,
Dar de-acus s-a ispravit...

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit

9/15/2008

... poveste?...

Miroase-adormitoare vazduhul il ingrèun,
Caci vantul adunat-a de flori de tei troiene,
Si le asterne-n calea reginei dunarene.
Prin frunze aiureaza soptirile-i alene,
Cand gurile-nsetate in sarutari se-mprèun.
Cum ei mergand alaturi se cearta si se-ntreaba,
Nu vad in fundul noptii o umbra de roseata,
Dar simt ca-n al lor suflet trecu fior de gheata,
De-a mortii galbeneala pieriti ei sunt la fata...
Ei simt c-a lor vorbire-i mai slaba, tot mai slaba.
— Arald! striga craiasa — las’ fata sa-mi ascund,
N-auzi tu de departe cucosul ragusit?
O zare de lumina s-arata-n rasarit,
Viata trecatoare din pieptu-mi a ranit...
A zilei raze rosii in inima-mi patrund.

9/14/2008

Pastila impotriva melancoliei

Daca au inceput sa cada frunzele inseamna ca a venit toamna. De fapt, si orb de-ai fi, n-ai avea cum sa nu iti dai seama ca vara si-a facut bagajele in graba si a aplecat in Hawaii in vacanta. Miroase deja a castraveti murati si a tuica de pruna... De departe se simte aroma porumbului copt si a mustului. Mai lipseste doar pastrama pentru ca totul sa fie cu adevarat un peisaj reusit de toamna. Peste toate astea, o sa cada bruma in curand. Si, ne dam seama ca in loc sa amortim ne trezim incet incet la viata. Ne apuca forfota... sa ne cumparam vinete pentru zacusca, sau sa ne facem vinul, sau pur si simplu sa ne strecuram rapid pe trotuare pentru a ajunge cat mai repede la munca unde e mai cald si mai bine decat pe afara. Ne miscam intr-una toamna, parca mai mult decat in anotimpul cald. O luna de-acum incolo ne cautam hainele groase, ne fataim prin magazine dupa pantofi, ghetute sau paltonase pufoase si comode. Fara sa ne dam seama, in mai putin de doua luni, o sa ne facem planuri de sarbatori. Strangem bani de cadouri, cautam cele mai bune solutii de vacanta, cautam o reteta simpla de cozonaci ca sa nu ne mai imbolnavim din mirosul imbietor care strabate cu nesimtire pe sub usa vecinii.
Toate astea in anotimpul amortirii, cand se presupune ca trebuie sa fim melancolici, sa plangem dupa iarba verde si dupa nisipul de la mare.

9/13/2008

Nu poti vedea bine decat cu sufletul... Esentialul este invizibil pentru ochi


"And at night you will look up at the stars. Where I live everything is so small that I cannot show you where my star is to be found. It is better, like that. My star will just be one of the stars, for you. And so you will love to watch all the stars in the heavens . . . they will all be your friends. And, besides, I am going to make you a present . . ."

"All men have the stars," he answered, "but they are not the same things for different people. For some, who are travelers, the stars are guides. For others they are no more than little lights in the sky. For others, who are scholars, they are problems. For my businessman they were wealth. But all these stars are silent. You--you alone--will have the stars as no one else has them--"

"In one of the stars I shall be living. In one of them I shall be laughing. And so it will be as if all the stars were laughing, when you look at the sky at night . . . You--only you--will have stars that can laugh!"

9/12/2008

Si inca una...

Am auzit-o undeva de curand. Trebuie sa scriu undeva ca altfel o uit...
Basmele nu ne invata ca nu exista balauri, basmele ne invata ca balaurii pot fi invinsi.
Fiecare intelege ce vrea si ce poate. Noapte buna!

3 zile libere=concediu?

Dap, am trei zile libere... de vineri pana luni... ce fericire! Am inceput cu dreptul ... mi-am redescoperit casa, acel loc care nu mai era de mult timp acasa... am fost o adevarata gospodina azi ... prajituri - cele mai simple, bieninteles -, clatite... si am stat toata ziua cu Florin ... Ce bine e acasa! (si nu fac reclama la odorizant). Pentru toti cei obositi, faceti prajituri ca va trece :)

9/09/2008

The End of the World?!

Maine, oamenii de stiinta vor experimenta ... dupa cativa ani de letargie experimentala, mintile luminate ale planetei vor face un experiment menit sa revolutioneze fizica si chimia...
Carcotasii spun ca aceasta incercare va aduce sfarsitul lumii pentru ca in urma acesteia, vor aparea niste gauri negre a caror dimesiune nu poate fi estimata apriori. S-au facut simulari cu ajutorul calculatoarelor - alta inventie pe care multi au privit-o indoielnic si si-au scuipat in san - care au speriat destui oameni ce asteapta tematori de-acum ziua de maine.
Cu siguranta, daca acest experiment va reusi, sfarsitul unei lumi este aproape. Noile tehnologii vor naste o noua era, in care se vor gasi metode alternative pentru conservarea resurselor naturale si asa pe terminate.
In acelasi timp, o noua tehnologie va aduce, cum se intampla in majoritatea cazurilor, o gramada de nenorociri (pentru cine nu ma crede, a se vedea povestile despre bombele atomice, armele biologice si alte de-astea). O vorba spirituala de-am vazut-o eu intr-un film cand cineva cita dintr-un cantec... Que sera, sera... care va sa zica... noul experiment va diminua efectul de sera... care, bineinteles, va fi absorbit de gaura neagra ... am voie sa sar de la una la alta, oricum este ultima postare inainte de sfarsitul lumii... putini au sa o citeasca, nici ei nu vor avea vreme ... chiar... Cum o fi intr-o gaura neagra?

Circul....

Despre magia circului am mai scris cate ceva si cu alte ocazii. Intre timp am descoperit circul din culise... asa cum este acest loc fascinant in spatele cortinei. Un reportaj pe aceasta tema puteti vedea joi la ora 8. Tot ce trebuie sa faceti este sa folositi telecomanda ca sa comutati pe Arges TV sau sa accesati www.argestv.ro.
Vizionare placuta! :)
PS: uitasem sa va spun ceva important.... reportajul este realizat de Ema Pirciu

9/05/2008

la final nu ramane decat... un zambet?


La final nu ramane decat... cenusa. Atat... restul s-a ars. Important este sa arzi cu flacara mare, impresionanta, ca sa isi aminteasca toti de tine. Focul arde, parjoleste si atunci ramane ceva in urma. Daca nu, e doar cenusa, gri, rece, si care zboara dusa de vant... Si pluteste sus, sus, tot mai sus pana la nori ... Ai ars frumos, te-ai stins inliniste si acum plutesti pe un nor pana cand, o picatura de ploaie te coboara iar in pamantul insetat... si ai sa ajungi pe o petala de floare... Si am sa te culeg, sa te pun la piept, sa imi auzi bataile inimii si sa respiri in acelesi ritm cu mine... Si atunci ai sa simti fericirile si tristetile mele, si vom plange impreuna pana cand nu o sa mai avem putere decat sa zambim...

9/04/2008

Fraze fara logica, dar cu inteles

La inceput Romania a fost o gaura neagra, dar nu una oarecare, ci o gaura neagra ce atragea mizeriile lumii. Asa a ajuns minunata noastra tara sa aiba propria colectie de specii si specimene, de situatii la care nimeni in afara de jurnalisti nu s-ar fi gandit vreodata.
Cazuri care sa iti arate ca lumea e un mare haos sunt peste tot. Cea mai mare vina o au mass media, aceste uriase mecanisme are au transformat constiinta nationala in pseudoadevarul conform caruia suntem o tara de ramoliti a carei unica sansa de revigorare este o generatie mult prea EMOtionata. Nu mai spune nimeni nimic despre mica si frumoasa Romanie, ci despre o bucata din teritoriul dintre Moscova si Paris in care rromii asculta manele, accidentele se tin lant, violurile se iau ca pastila, de trei ori pe zi si peste toate e Elodia, care trage sforile. Cam asa arata tarisoara noastra carpato danubiano pontica pentru care s-au jertfit bunicii si strabunicii bunicilor nostri pe cine mai stie unde. De fapt si de drept, drumurile sunt proaste, nu trebuie sa vedem la televizor ca sa ne dam seama, oamenii sunt ciudati, dar in majoritate simpatici - asta nu o sa vedem la teve pentru ca nu vinde -, alimentele nu sunt scumpe daca le raportezi la tuica pentru care rumanul are intotdeauna bani, iar copiii nu sunt toti emo, ci numai doi trei pe cartier au inclinatii ciudate. Muntii au ramas tot frumosi, campul e mai putin verde, ce-i drept (de la incalzirea globala), iar apa nu mai e ca cristalul, dar exista varianta imbuteliata. Ce vreau sa spun e ca mizeria nu este viata pe care o traim, mizeria este realitatea asta idioata pe care ne-o insufla ziaristii. Doamne, de ce spun tocmai eu asta?
E un adevar prea crunt, si totusi ramane un adevar. Un accident pe autostrada nu inseamna ca suntem un neam de oameni betivi care se urca la volan. O mama care isi ucide copilul socheaza opinia publica... nu este vorba de un fenomen social, ci de un caz particular, nefericit si grotesc, dar totusi particular. Doua pustoaice care fac trotuarul nu transforma o generatie intreaga in copii pierduti...
Adevaratele probleme nu se vad la televizor decat in treacat pentru ca sunt greoaie, plictisitoare si nu vand. Ne doare ca un om a murit in Afganistan. Toti spun la datorie si asta vinde ziare, dar nimeni nu intreaba la datoria cui pentru ca o astfel de polemica nu intereseaza. Va interesa numai cand vom avea pagini intregi cu morti sau cu raniti, dar va fi prea tarziu. O trimitem pe Teodora de pe un blog pe altul in speranta ca vom strange banii pentru o operatie... 30 de mii de euro... Sunt sarcastica daca spun ca atat valoreaza un ceas cu pretentii... Dar nimeni nu spune ca avem o multime de copii in situatia ei de care nu a auzit nimeni. Povestea vinde. Trist este insa ca, desi stim povestea, nu vedem fenomenul. Asta e mizeria lumii noastre. Am primit atata informatie eronata de la ziare, incat nu mai gandim nimic cu propriile capsoare obosite de la atatea joburi.
Asa arata viata creata de ziaristi. Dauneaza grav sanatatii, dar nu ne putem lipsi de informatia pe care ne-o ofera ...

...putina muzica...

Cei care nu ma cunosc ar spune ca sunt romantica ... de fapt, apreciez muzica buna, indiferent de stil. Ascultati cu atentie si, de ce nu?, cu placere... Enjoy!

http://www.youtube.com/watch?v=qkOmoeGNz3A

Cand sau cum... care este intrebarea?

Cand e bine sa mergi tot inainte si cand ar fi cazul sa te lasi pagubas... cam asta ar fi intrebarea. Poate e bine sa mergi inainte indiferent de obstacole, dar la fel de bine pentru neuroni este sa te lasi pagubas atunci cand vezi ca nu ai cu cine... In acelasi timp, ai tendinta cretina sa mergi inainte numai ca sa le demonstrezi mariilor sale ca nu te sperie pe tine o pata... Ciudata fiinta umana care crede ca totul se rezuma la nimic si ca nimicul, in nemernicia lui, inseamna totul. Gandindu-ma mai bine, poate ca intrebarea nu este cand, ci cum... cum sa mergi inainte cand dai de tot felul de viermisori gumati care se topesc la ploaie, dar care vor sa te scarbeasca si sa te faca sa ii ocolesti, numai de dragul distractiei? Sau cum sa dai inapoi cand tot ceea ce iti doresti este sa iti vezi frumusel de treaba si, intr-un exces de zel cineva te "ajuta" sa ajungi mai repede la destinatie?
Ideea e ca ajungi in anumite momente cand ai vrea sa lasi totul balta si sa fugi de nesimtirea unora cu doua randuri de fete in rucsac. Cand si cum sa o faci, daca tot ceea ce iti doresti cu adevarta este sa mergi inainte?

9/03/2008

Tonto el que no entienda........

Tonto el que no entienda.

Cuenta una leyenda
Que una hembra gitana
Conjuró a la luna
Hasta el amanecer.
Llorando pedía
Al llegar el día
Desposar un calé.


"Tendrás a tu hombre,
Piel morena,"
Desde el cielo
Habló la luna llena.
"Pero a cambio quiero
El hijo primero
Que le engendres a él.
Que quien su hijo inmola
Para no estar sola
Poco le iba a querer."


Estribillo:
Luna quieres ser madre
Y no encuentras querer
Que te haga mujer.
Dime, luna de plata,
Qué pretendes hacer
Con un ni?o de piel.
A-ha-ha, a-ha-ha,
Hijo de la luna.


De padre canela
Nació un ni?o
Blanco como el lomo
De un armi?o,
Con los ojos grises
En vez de aceituna --
Ni?o albino de luna.
"?Maldita su estampa!
Este hijo es de un payo
Y yo no me lo callo."


Estribillo

Gitano al creerse deshonrado,
Se fue a su mujer,
Cuchillo en mano.
"?De quien es el hijo?
Me has enga?ado fijo."
Y de muerte la hirió.
Luego se hizo al monte
Con el ni?o en brazos
Y allí le abandono.


Estribillo

Y en las noches
Que haya luna llena
Será porque el ni?o
Esté de buenas.
Y si el ni?o llora
Menguará la luna
Para hacerle una cuna.
Y si el ni?o llora
Menguará la luna
Para hacerle una cuna.

8/29/2008

Azi face Michael Jackson 50 de ani...


... si s-a cam terminat cu viata lui, cu cariera si cu toate cele. Dupa o viata de succes, a ajuns mai rau decat Elvis. Cum traiesc si cum mor regii muzicii... O fi vreun virus, sau poate doar ca presiunea e prea mare si nu toti ii rezista.
La Multi Ani pentru regele popului, desi nu cred ca isi mai doreste sa traiasca dupa toate prin cate a trecut in ultimii ani.

8/26/2008

as fi vrut...

As fi vrut sa scriu ceva despre tot ceea ce nu facem in mod normal din comoditate, dar care ne iese de minune cand suntem incoltiti si nu avem incotro, trebuie sa facem.
Dar nu am chef sa scriu acum, asa ca nu o sa scriu.

8/22/2008

O idee

Ma gandeam la ce as mai putea sa scriu pe blog... nu prea am o idee clara . Despre viata mea in majoritatea aspectelor ei monotona, nu am chef sa scriu azi. Tot chinuindu-mi cenusia materie mi-am amintit de cineva... Chiar CINEVA.
Era odata un nene foarte sincer, care filozofa si care umbla ziua in amiaza mare cu un felinar aprins in mana si cauta un om... Cred ca nu l-a gasit nici astazi.
Apropo, il chema Diogene din Sinope... Cum ar spune unii azi, "mare om, mare caracter" :))

8/21/2008

Jane Doe

Necunoscutii cu care ne intalnim zilnic pe strada sunt parte integranta din viata noastra monotona. In fiecare zi ne urcam in acelasi autobuz cu domnul X care niciodata nu are cravata dreapta. Mai mereu doamna de la chioscul de ziare ne zambeste fals in speranta ca macar in dimineata asta ii vom cumpara cine stie ce revista glossy, iar casiera de la supermarket ne cere plictisita banii pe produsele din cos in fiecare seara.
In fiecare zi intalnim aceleasi persoane. Nu conversam pentru ca nu ne cunoastem, adica habar nu avem unul de povestea celuilalt. Cu toate acestea, ne stim cu toti acesti necunoscuti cu care impartim autobuzul, sau langa care ne pierdem vremea pe strada. Le stim obiceiurile, le auzim convorbirile telefonice lungi si plicticoase, le stim pe de rost toate camasile din dulapul cu haine... Nu ii cunoastem insa indeajuns de bine ca sa le oferim un "buna dimineata" din inima si un zambet sa el mearga bine toata ziua.

8/20/2008

Fabula "furata" de la un coleg

IFOSUL COCOSULUI

Din câte mii de lighioane lăsat-a Dumnezeu prea sfântul
Să umple pururea pământul,
Sunt unele cu mintea seacă şi care cred că, fără ele
Sub soare, lună şi sub stele,
Atâtea lucruri minunate pe lume n-ar putea să fie:
N-ar mai ploua, n-ar bate vântul, n-ar creşte iarba pe câmpie;
În pârgă n-ar mai da caisa şi mierea-n stupi ar fi amară;
N-ar înflori prin grâne macii şi n-ar mai fi nici primăvară.

Aşa, un biet cocoş, odată, de-asemenea sărac cu duhul,
Al cărui “cucurigu” lung abia-l mai cuprindea văzduhul,
Adeseori strângea `mprejuru-i întreg norodul de găini,
Nu numai câte-avea- n ogradă, dar şi pe cele din vecini
Şi, socotindu-se puternic din cale-afară şi-nţelept,
Cu ifose fără pereche, zicea, bătându-se în piept:
- Găini, vă daţi seama voi oare,
Că de la om şi pân’ la vierme, de la copac şi pân’ la floare,
Tot ce respiră şi se mişcă, primeşte viaţă de la soare?
Ei, bine, dacă ştiţi aceasta, nu-i de prisos să ştiţi că eu
Sunt sfetnicul lui Dumnezeu:
Şi, dacă eu n-aş fi pe lume, nici soarele n-ar fi pe cer!
Într-un cuvânt, e drept a spune că-n fiecare dimineaţă,
Eu sunt dăruitor de viaţă,
Că, numai prin puterea ce-are cântarea mea, de vrajă plină,
Răsare soarele din noapte, să dea căldură şi lumină.
Ca la un sfânt deci se cuvine
Să vină în genunchi la mine
Toţi cei în viaţă, să se-nchine.
Şi, dacă-ar fi să mor vreodată, eu zic să vă ferească sfântul,
C-atunci s-ar prăpădi pământul!

Găinile, privind la creasta cocoşului, aprinsă - pară,
Ca-n faţa unui zeu puternic, îngenunchiate, se-nchinară.
Dar, în aceeaşi zi, pe seară, găsind o cadă cu vin roşu,
Bău din ea cu-atâta sete, că turtă s-a-mbătat cocoşu`.
A doua zi, -când peste lume nici nu mijise zorile
Şi somn adânc, fără prihană, dormeau sub rouă florile
,-Găinile, cu spaima-n suflet, cu ochii plânşi, cu cap năuc,
Căutându-şi zeul, îl găsiră într-o grădină, sub un nuc,
Pe nişte fân dormind - butuc.

Îl zgâlţâiră, să se scoale, să reaprindă soarele,
Dar pe cocoş, de băutură, nici nu-l ţineau picioarele.
Atunci găinile-ngrozite de-a lor nemilostivă soarte,
Închiseră şi ele ochii, gătindu-se ‘n sfârşit de moarte.
Stătură astfel multă vreme, dar, mai vioaie, o găină
Deschise ochii şi, departe, zări o geană de lumină:
Părea că geana creşte-ntr-una.
Apoi, spărtura unui nor
Se auri cu foc, de parcă era o gură de cuptor
Şi, după câteva minute, cu vâlvătaia lui grozavă,
Pe gura de cuptor, deodată ţâşni soarele în slavă!
Atunci găinile văzură, cu negrăită bucurie,
Că minunatul lumii astru,
Cu slove mari de flăcări scrie
Pe bolta cerului albastru:

“Sunt mulţi aceia cari, în lume, îşi trâmbiţează larg cuvântul,
Că, fără eul lor puternic, nu s-ar mai învârti pământul,
Că n-ar mai fi apus de soare, nici răsărit, nici dimineaţă,
Că s-ar lăsa eterna noapte pe toate câte sunt în viaţă.
Şi totuşi, prin puterea sfântă, decât a tuturor mai mare,
Pământul pururi se-nvârteşte şi soarele mereu răsare.”
(Ifosul cocoşului - Vasile Militaru)

8/18/2008

Te-ai săturat?

Te-ai săturat de bârfă şi de oamenii care au în permanenţă ceva de spus prin spatele tău. Foarte bine. Atunci mai ai o singură variantă. Să devii unul dintrei ei... ceea ce ai şi făcut. Trăiască democraţia şi bunul simţ al orientării prin jungla celor care nu cuvântă decât ca să facă rău...
Frumoasă alegere, nici că se putea altfel. Lasă, că ştim cu toţii că nu ai mustrări de conştiinţă şi că faţa asta aspră şi dreaptă de Vitoria Lipan sau de Moş Ion Roată nu te prinde decât din profil. Eşti frumoasă azi. M-ai fermecat definitiv. Chiar am crezut că poţi mai mult... bine, dar nu mă aşteptam să poţi chiar atât de mult în rău. Lasă, că timpul le rezolvă pe toate. A început deja... Ai riduri.

8/01/2008

Deasupra oraşului

Ieri am zburat cu avionul şi am văzut oraşul de sus. Am dat câteva ture pe deasupra hypermarketului Pic, iar apoi m-am plimbat până la Teatrul Davila şi înapoi la Geamăna. Frumos, nu? Şi nu am chef să stau să explic senzaţia... E tare şi atât... :) Voiam doar să mă laud puţin :P.
Pentru toţi cei care vor să încerce ceva nou, e musai să faceţi o tură... Nu e la fel de palpitant ca o săritură cu coarda elastică, dar e mai uşor de suportat, şi mai sigur din punctul meu de vedere.

7/07/2008

Blog de Blog

Am boala pe Gaitza ca scrie in fiecare zi pe blog... intru sa ma amuz de ceea ce a mai postat in ultima vreme si de fiecare data are cate ceva nou...
Si ma enerveaza la culme ca scrie in fiecare zi... Daca-l prind ii tai penele si ii leg ciocul cu leucoplast dinala ieftin... si ii iau si ochelarii ca sa nu se mai "hoalbe" toata ziulica pe pagini de internet unde gaseste el toate bazaconiile ...
Atunci sa vad eu cine si ce ii mai da subiecte :))
Nu zic ca nu e un lucru bun sa postezi zilnic, dar am boala pe el ca eu nu am chef in fiecare zi sa scriu... si ma oftica...

6/19/2008

Femeile frumoase de altadata

Femeile frumoase de altadata aveau ochi mari şi buze bine conturate, şi sprâncene pictate de artişti... Divele secolului trecut au dat un nou sens feminităţii şi frumuseţii.

Şi despre cine poţi să vorbeşti când te referi la frumuseţile secolului al XX-lea? Toţi am auzit de Marlene Dietrich diva născută la Berlin, dar devenită vedetă la Hollywood. Cu un accent inconfundabil şi cu stilul ei arhicunoscut, a facut furori... Stilul Marlene Dietrich este încă temă de inspiraţie pentru o mulţime de designeri şi stilişti celebri. Feminină prin stilul uşor masculin pe care l-a abordat la vremea respectivă, actriţa a cucerit întreaga lume. Cine ar fi crezut că o dansatoare de cabaret are atâta stil? Ai fi crezut că e cel puţin contesă... Fotografiile ei te lasă şi acum mut de uimire ... un chip perfect alăturat unui corp de invidiat, perfect pus în valoare de o ţinută aproape berbătească.


Când vine vorba de senzualitate în forma ei pur vulgară, te gandeşti la Marilyn. Blondă şi cu rochiţa albă anume croită să acopere destul şi să se vadă tot. Îmbrăcată sau dezbrăcată, Marilyn atrăgea atenţia. Nu pentru că barbaţii preferau blondele, ci pentru că bărbaţii o preferau pe ea. O actriţă fără tehnică, dar plină de talent, o legendă despre care s-au făcut filme cam tot atât de multe în câte a jucat chiar ea... cam aceasta a fost Marilyn ... o prostituată de lux, proaspătă ca o floare de crin... A fost un înger decăzut în cotidian. A trăit tumultos şi a murit controversat. S-ar zice că s-a stins la timp ca să nu moară niciodată.

Trei este numărul magic al basmelor... trei fete are împăratul, trei zâne îl ajută pe Făt-Frumos şi tot trei ... dive voi prezenta eu aici. Elizabeth Taylor, artista cu ochii violeţi? Doar atât să fie din toată cariera ei? Unde pui corpul de invidiat, faţa ca de păpuşă, premiile Oscar şi toate cele... O Cleopatra reinventată, aşa ţi-o aminteşti pe Liz Taylor. După ce ai văzut filmul acesta nu mai poţi avea o altă Cleopatra niciodată... Şi dacă te gândeşti la personajul istoric, ai face pariu că a avut ochii violeţi.

Am ales să scriu despre ele pentru că astăzi se ridică cu pretenţii de divă orice pipiţă cu bustul modificat şi poponeaţa bombată. Câte dintre ele însă vor fi subiect de film peste 20 sau 30 de ani? De câte dintre ele îşi vor aminti milioane de oameni?
Rămâne de vazut...

6/09/2008

Candle in the Wind......

Parca ieri am intrat la facultate... si uite ca azi o termin:) mai am licenta, ultima incercare ... mare minune daca depasesc momentul... Dar miracolele se intampla sau macar asa vor sa credem regizorii de la Hollywood.
Revenind la cei trei ani ... am o gramada de amintiri, atat de multe momente frumoase in trei ani si nu neaparat la facultate... In trei ani, adica putin mai mult de 1000 de zile am ... mi-am schimbat viata complet... Nu a mai ramas nimic din ce am fost in 2005 - parca asta era anul.
Un bilant in cateva cuvinte: Un Bebe, un sot, o casa noua, un job nou si o calatorie de neuitat peste ocean... Nici macar prietenii mei nu mai sunt aceiasi...poate vreo doi sau trei, in rest alte figuri, alte fete si o gramada de ciudati care se uita uart la mine. Sau mi se pare mie? Nu,nu cred... sigur se uita asa, cu unul din ochii mintii lor inguste, si ma judeca, si ma taie ce pe o ceapa gata de pus la mancare... Banala comparatie. Parca as scrie pentru o emisiune proasta de la OTV... Si cu asta ma intorc la Elodia si lasubiectele de licenta. Ciudat examen si anul acesta la licenta pentru jurnalisti. Cred ca vor sa scoata din noi o specie noua de critic jurnalistic... ar fi si cazul,la cata analiza am fost nevoiti sa facem in ultima vreme.
Cam multe frustrari s-au strans pe buricele degetelor mele subtiri, care tasteaza intr-una - trebuia sa ma facdactilografa... mai exista meseria asta? - am uitat sa scriu de mana . Ce o sa fac a examen? Am asa mult stres cu examenul asta. Nici pe blog nu pot sa scriu decat tot despre el. Abia astept sa se termine si sa scap. Si apoi poate o sa scriu si eu ceva mai elevat p eblog... Doar voi fi licentiata, nu? Trebuia sa pun ghilimele? Asa se scrie oare?
Ma uit latitlul pe care l-am dat... De unde am plecat si unde am ajuns... in cinci minute....

5/12/2008

Ploaie in luna lui May

Am observat ca a plouat in ultimele zile... dar nu a plouat asa oricum, a plouat ca la Hollywood...picaturi mari, repezi si dese care teseau o perdea transparenta de mare finete. Ploi asa vedem numai in filme... Si in astfel de clipe iti imaginezi ca esti in acel moment din film tipic american in care ploua cu galeata spre a creste dramatismul scenei. Hai ca stii despre ce vorbesc.
Intotdeauna ploua cand el - the good guy - se bate in batalia finala cu the bad guy. Aproape mereu incepe ploaia cand el fuge de politie, de altfel nevinovat dar asta se va demonstra abia la sfarsitul fimului. Sa nu uitam inmormantarile.... E musai sa ploua in astfel de secventa intr-un film marca Hollywood. In toate filmele ploua. Mai ales cand ea - eroina - este gata gata sa fie ucisa de amanta devenita criminala undeva pe la jumatatea filmului si fuge mancand pamantul cu telefnul mobil in mana prin jurul casei dornica sa sune la 911.
Nici nu stii ce sa faci cand ploua. Sa te duci s-o omori pe sotia amantului sau pe amanta sotului? Sa te bati la coltul strazii sau sa-ti ingropi vreun unchi pe la tara?
Toate s-ar potrivi, nu-i asa? Aceasta este o mare diferenta intre noi, romanii, si americani: noi vrem sa ploua ca sa numaram bani sau sa facem copii :) (am luat-o dintr-o veche vorba de duh made in Romani-a)... americanii se bat de se rup sau se omoara unii pe altii.
Oh! Cate lucruri imi trec si mie prin cap! Ar trebui sa se opreasca ploaia sa nu ma mai gandesc la prostii.

5/01/2008

Cu mic cu mare, sau cu mic cu mustar?

A venit si 1 Mai, sarbatoarea nu mai stiu cui... a muncitorilor, a oamenilor care muncesc, a politicienilor care mai impart cate un pix defect pe la vreo manifestare din asta comunista sau a micului care sfaraie pe gratar ...
Anul acesta semnificatia acestei zile s-a deformat si mai tare. Pe de-o parte, cinci muste ametite protestau pe undeva prin Bucuresti - o stiu de la televizor - spunand ce simbolizeaza in opinia lor 1 Mai si acum citez: lupta muncitorilor impotriva exploatarii capitaliste.Din aceeasi transmisie aflam ca protestatarii care de fapt nu prea protestau ci stateau acolo cu doua bucati de panza imprimate cu secera si ciocanul erau in asteptarea a 25.000! de semnaturi ca sa reinfiinteze Partidul Comunist Roman?! Mare e gradina Domnului si multi sfaraie de 1Mai!!!!
Revenind la semnificatia zilei si la manifestarile care o impodobesc... voiam sa vorbesc despre droaia de politicieni care s-au perindat prin toate locurile publice si au vandut de data asta mici electorali cetatenilor. Vaaaiiii de capul nostru ca de maine incepe campania si atunci ne vor bubui urechile de concerte, dar mai ales de promisiuni la limita realului si de gogosi cu iz electoral. Unde e semnificatia celebrului 1 Mai Muncitoresc? Nu prea se vede ... se aude doar un sfarait de mici, spalati din abundenta cu bere ieftina la bidon ca de! Nu mai are lumea bani....
Cu sau fara semnificatie, oamenii nu merg la munca - iar daca merg la serviciu sunt platiti dublu? 0are? - , ies la gratare, merg la Vama Veche sau se plimba cu vaporasul in Herastrau - asta e de la stiri. Da, da, de fapt cei care se-mbata la Vama Veche sunt cei mai castigati... pe ei nu-i mai baga in seama decat un reporter de la nu stiu ce televiziune. Ce fericit trebuie sa fii pe plaja... nu miroase a politicieni. Cat despre cei care plutesc cu vaporasul... Sa le fie de bine. Eu nu stau la Bucuresti, asa ca nu pot sa va povestesc prea multe despre asta.

3/20/2008

De ce iubim pantofii?

Cizme, ghetute, sandale, papuci, balerini... Si peste toate, troneaza pantofii! Cei mai de soi dintre toate tipurile de incaltari sunt adevarate opere de arta atunci cand vor, sau atunci cand sunt produsi de cine trebuie si, mai ales, purtati cu incredere, mandrie si eleganta.
Pantofii sunt cei care ne ajuta sa trecem peste o zi proasta... Oricine stie ca o pereche de pantofi bine asortati valoreaza mai mult decat o mie de alte accesorii. Daca sunt si comozi si ne avantajeaza, putem purta orice si tot vom fi cele mai bine vazute. Fiecare femeie are dreptul la pantofi, indiferent de pret, de marca sau de model.
Personal, ador pantofii care spun ceva. Cu sau fara tocuri inalte, cu bot patrat, ascutit sau rotund, imi plac pantofii care ies din tipare, dar care se retrag timizi pentru a iesi in evidenta doar atunci cand este neaparat nevoie. Multi nu ma inteleg cand fac un capat de tara pentru o pereche de pantofi... dar nu era chiar orice pereche... niste pantofi rosii, cu tocuri foarte inalte si nerusinat de lacuiti. Un vis, ce sa mai ! Erau aproape perfecti. Pana si tocurile erau imbracate, asa cum le sade bine unor pantofi care se respecta. Suspin chiar si acum cand ma gandesc la ei si privesc cu jind in vitrina magazinului cand ii vad. Pacat ca sunt cu doua marimi mai mari decat aceia care mi s-ar potrivi mie. Cu toate astea, inca iubesc pantofii desi ma mai dezamagesc din cand in cand...
Ca sa trec peste asta, m-am decis sa caut balerini... pantofii nu sunt pentru mine sezonul asta. Poate la toamna.

3/12/2008

Fericiti cei saraci cu duhul

Nu stiu cat de fericiti mai sunt, ca sa fiu sincera. De ce spun asta?
Mai acum o ora, poate doua, in timp ce omoram telecomanda spre a omori si timpul si plictiseala am nimerit un moderator care vorbea despre averile nesimtite ale miliardarilor si cauta solutii pentru saracie....
Solutiile sunt multiple, le-au descoperit toti acei oameni care asteapta sa le vina ajutorul social, toate acele femei care pleaca in Franta la cersit sau, mai rau, isi trimit copiii sa o faca. Nu contest ca sunt oameni fara loc de munca, nu contest ca sunt oameni saraci si neputinciosi care traiesc de pe o zi pe alta, dar sunt mai mult ca sigura ca pe langa acestia, mai traiesc si o droaie de lenesi, o droaie de paraziti care n-au bani de paine si mananca terci ca sa stranga ceva parale pentru o bere sambata la discoteca din sat.
Nu am inteles insa de ce erau invitati in platou vreo trei miliardari, cu conturi frumusele in moneda europeana. Cum puteau ei sa rezolve problema? Nu inteleg cum vede presa numai fraude si smecherii. Nimeni nu vede ca miliardarul X e de dimineata si pana tarziu in noapte la birou - nu neaparat razand la secretare, cum ar scrie revistele de scandal.
Luand cateva exemple concrete. Nu i-am citit biografia lui Tiriac, dar toata lumea stie ca a facut bani din sport. Nu toata lumea are talent pentru tenis, dar trebuie sa fii cel putin tampit ca sa crezi ca milioanele sus numitului au picat din cer. La fel si pentru Nastase sau orice alt sportiv. O alta categorie ar fi oamenii de afaceri, care au furat de au stins, dupa cum ar zice unii doar pentru ca ei nu se plimba in masini de 70 de mii de euro. Nu zice nimeni ca au fost corecti pana in panzele albe si nici nu ma declar avocata miliardarilor, dar un oarecare risc si-au asumat si au castigat. Prea mult, ar zice unii. Eu zic ca e doar direct proportional cu riscul.
Revenind la ideea de la care am pornit, ma doare in cot de cum au facut ei primul milion. Subliniez doar faptul ca si-au asumat un risc, sacrificiu pe care oricine l-ar fi putut face atunci, cand a inceput ascensiunea - in cele mai multe cazuri dupa `90.
PS: Acest articol nu face nicio referire la politicienii corupti care au bagat mainile pana la umar in vistieria statului. Ei nu sunt oameni de afaceri, ci niste afaceri proaste ale cetatenilor, afaceri care au mers pe pierdere pentru cei care si-au asumat riscul pentru ele. Macar atat sa invatam de la miliardari. Sa investim in scopul obtinerii de profit. Daca nu avem bani, sa investim voturi. Becali, de exemplu, nu ar investi niciodata in ceva cu care a luat tzapa o data. Romanii carcotasi care isi dau coate si il acuza ca fura, voteaza aceiasi idioti dupa fiecare campanie. D`aia n-are ursul coada si Romania cetateni multumiti.

3/10/2008

Despre ceea ce urmează

Încă puţin şi vine... e după colţ, aşteaptă.... Cum cine? Campania electorală, minunat prilej de a vedea şi noi cine ne reprezintă interesele. Pre-campania a început de ceva vreme... cu scrisori către cetăţeni, cu declaraţii prin presa locală, cu acuzaţii la adresa unora, cu răspunsuri pe măsură din partea celorlalţi... Şi toate lasă un iz de "va urma" la final, ca şi cum aceasta ar fi doar o avampremieră la adevăratul razboi ce e pe cale să înceapă. Lupta se duce pe trei fronturi: Unul urmăreşte să scoată în primplan realizările partidului, ale primarului, ale nu mai ştiu eu cui... Noi am mărit pensiile, noi am adus autobuze, noi suntem băieţii buni. Pe de altă parte, trebuie să se dea cu noroi în adversari... Ăia fură, ceilalţi sunt corupţi, unii sunt cercetaţi de DNA (nu că şi cei ce acuză nu ar fi la fel de murdari şi de răi, dar gunoiul din gradina altuia miroase mai puternic). Al treilea front se află undeva în spatele cortinei, jocuri de culise, unde presa nu are cum să intre pentru că nu poate dovedi interesul public. Despre acest joc de culise nu ştim mare lucru, intuim, ne dăm cu părerea, poate avem dreptate, poate nu...
Mizeria este însă cuvântul de ordine. Fiecare vrea să prindă o felie mai mare de tort pe care să o mănânce sub ubrela Puterii. Şi după ce îşi papă cuminţei prăjitura, în linişte, bineînţeles, stau frumuşel "să li se aşeze", nu cumva să facă indigestie. Şi durează de obicei siesta asta cam cât un mandat. Se mai opintesc puţin către finalul mandatului... mai pun o fântână arteziană, mai repară un drum, mai fac planul de o parcare şi ţes câte o strategie electorală de toată frumuseţea.
Ce face electoratul? Aşteaptă... să-i pice para mălăiaţă de undeva din cer... la urne se duc din ce în ce mai puţini pentru că doar câţiva mai speră să se schimbe ceva în acest scenriu.
Eu? Aştept să se reformeze complet clasa politică. Şi acest lucru se va întâmpla peste 20 de ani, când muţi dintre actualii politicieni vor fi bătrâni, sau bolnavi, sau nu vor mai fi deloc. Singurul pericol este acela ca şi tinerii să urmeze exemplul acestor vulpi bătrâne si experimentate. Atunci chiar că nu mai e scăpare pentru politica românească. Am totuşi răbdare şi aştept să văd ce va mai fi. Între timp, mai cometez de una, de alta... să îmi treacă vremea mai repede, să vină campania, să mă amuz de unele, să mă las uimită de altele şi să ma scârbească majoritatea.

3/03/2008

INCREDIBIL!

...Dar adevarat:) Am scapat de maxi taxi...
S-a dus cursa contra cronometru pe bulevard, s-a terminat cu soferii sictiriti si cu manelele... Unu` azi in statie plangea de zor dupa maxi taxi. Motivul? Casa de bilete era pe trotuarul celalalt... Vai de nenea saracu`! Ce mai conteaza acum ca traversezi strada pentru un bilet? Macar stii ca nu l-ai platit degeaba, il vezi! Da, dragii mei, n-ai sa platesti biletul de autobuz pentru ca acesta sa ramana la sofer iar tu sa ramai cu ochii in soare. E un avantaj, nu?
Si daca nu vrei sa cumperi bilet in fiecare zi, fa-ti abonament... sau, mai mishto, mergi cu nasu` ... Sunt convinsa ca nu ar fi prima data.
Si eu am mers fara bilet cu autobuzul. Ups! mi-a scapat... Sper ca nu ma amendeaza nimeni. Oricum a fost mai acum vreo doi ani, asa ca... Acum mi-am cumparat bilete, am fost fetita cuminte de bucurie ca nu mai merg cu maxi taxi. O sa ma intrebati de ce nu mergeam si inainte cu autobuzul... Foarte simplu: niciodata nu ajungeau la timp, dar acum sunt mai dese, si mai frumoase.... sunt noi! Simteai misrosul de vopsea proaspata... si a mai fost ceva... au venit inainte de campanie... Unde e placerea? Abia astept sa il aud pe edilul nostru cum le foloseste ca argument in fata electoratului... Oare l-o crede cineva?

2/25/2008

Alo.... nu te aud, vorbeste mai tare

Nu stiu ce scop a avut nenea ala care a inventat telefonul mobil... Sau o fi o tanti? Nu asta era ideea, desi nu ar fi rau sa stiu si eu cine a fost parintele telefonului mobil.
Revenind la utilitatea jucariilor pe care le tinem prin buzunare, prin genti, la curea sau chiar in jurul gatului ca pe cheia de la usa pe care o purtam de gat cand plecam la scoala. In fiecare zi suna de o mie si o suta de ori, iar daca nu suna, sunam noi... E ca si cum am avea o norma, un numar exact de ore sau minute care trebuie musai sa le petrecem la telefon. Si nu cumva sa folosim fixul, ca nu e frumos. E demodat si taranesc si bla bla bla...
Revenind la subiect, am pornit de la ideea simpla ca nu ar trebui sa folosim telefonul mobil in maxi taxi decat in caz de urgenta. O sa spuneti ca am eu o problema cu capul si ca toata lumea vorbeste la telefon...
Da, am o problema! Azi am aflat ca tanti aia cu parpalac negru a fost la fie-sa si ca nepotelul ei cel mic nu mananca biscuitii fara mar. Colac peste pupaza, mai era o domnisoara care vorbea cu prietenul ei, pesemne... nimic nelalocul lui... daca nu am fi ascultat fara sa vrem o droaie de detalii neplacute despre viata lor privata... Bine iubi, sa imi dai un bip la fara zece, ca te sun eu, da? Altul, mai smecher, avea ceva de impartit cu cineva de acasa... nu am inteles exact, era legat de apometre... Ce bine ar fi sa auzim ce spune si interlocutorul... E pacat sa auzim doar franturi de conversatie... poate scriem si un scenariu de telenovela dupa conversatiile lor...

2/13/2008

Valentine`s...


... Importat sau important, mie imi place sa il sarbatoresc pe Valentin pentru ca imi place sa iubesc si sa o spun de fiecare data cand am ocazia... am luat tot felul de sarbatori de peste tot, de la Ziua Antitutun pana la Ziua Internatioanala a Consumatorilor de ciocolata (nu stiu daca exista, dar asta mi-a stat pe degete)... De ce ne doare asa tare ca noi suntem mai smecheri decat altii si sarbatorim dragostea si pe 14 si pe 24 februaie? Pentru toti idiotii care nu cred in Valentin pentru ca e "american"... Oameni buni, Sf. Valentin a trait la Roma, adica in EUROPA! Vai de aia care vad aceasta zi superficial si o trateaza ca pe o gaselnita comerciala. Conform legendei, Valentin ar fi mutrit pentru ca ii casatorea in secret pe indragostiti. Practic, era un martir al dragostei, si nu al unei iubiri murdare, ci al aceleia marcate prin casatorie. Practic, nu e nimic american in toata afacerea asta. Unde au intervenit americanii? Ei, saracii, s-au gandit sa il omagieze pe Sf. Valentin altfel... cu inimioare sau porumbei, cu jucarii de plus si declaratii de dragoste. Asa cum noi il sarbatorim pe Sfantul Nicolae cu daruri in ghetute, asa au ales si ei sa isi sarbatoresca acest sfant prezent in calendarul catolic cu declaratii de iubire si cu daruri inedite.
Ceea ce mi se pare cel mai important este urmatorul fenomen... Noi, ortodocsii am importat aceasta sarbatoare pentru ca si noua ne place sa iubim, si nu ca sa copiem totul la indigo de dincolo de ocean. Practic, chiar daca exista si carcotasi, crestinii de toate natiile sarbatoresc Valentine`s Day? Sunt putine sarbatorile care unesc toti crestinii si ii focalizeaza spre un sentiment ata de frumos cum este iubirea... asta conteaza mai mult decat daca sarbatoarea Sfantului Valentin e traditionala sau nu...
Cat despre aspectul comercial, asta e alta macare de peste... Pana la urma si Craciunul, si Pastele strang la fel de multi comercianti in centrul orasului, nu?

2/11/2008

Circul....


... Nu am sa va povestesc despre circul de pe strada, din presa sau din tumultoasa viata politica...
Am sa va povestesc despre clovni, despre acrobatii, animale si floricele. E grozav sa mergi la circ, mie una imi place cel mai mult. Un spectacol inocent cu mult zgomot si cu reprezentatii mai mult sau mai putin spectaculoase, cu catei din baloane si cu nelipsitul fluierat al clovnului care incearca sa ii inveseleasca pe toti micutii din public... Rontai cu placere din floricele, aplauzi cu inima plina si uiti si cati ani ai ,unde lucrezi si nu te mai intereseaza nici daca te-a vazut vreun vecin cumparandu-ti bilete.
Circul trezeste copilul din noi, apoi il umple de bucuie si de viata si ii da drumul inapoi pe strada... Circul umple bateriile tuturor celor care nu au uitat ca au o viata si ca au fost copii candva. Abia astept sa vina circul, sa merg sa imi cumpar bilete, sa ma asez cat mai in fata fara sa imi pese de nimeni si de nimic... O sa mananc floricele, o sa-mi cumpar balon din ala sub forma de catel, o sa aplaud pana o sa ma usture palmele, o sa rad cu placere si nu o sa mi se para fumata nici macar o poanta.
O sa fie mishto... si o sa-mi placa... si mai astept sa se faca Florinel mare sa mergem impreuna si sa ne bucuram de magia circului.

2/04/2008

Rautati...


Am mai auzit una buna azi la pranz cand m-am urcat in maxi taxi - minunat mijloc de transport la care mai recurgem din cand in cand :)
"Dati-va doamna mai in spate ca doar nu mergeti cu avionul" zise dragul de sofer catre o doamna intre doua vartse care si-ar fi dorit un loc pe un scaun dar pesemne ca ajunsese prea tarziu si toate erau deja ocupate. Mda ... se vede de la o posta ca nu suntem in avion... nu tu fete dragute care sa te atentioneze sa iti pui centura, nu tu scaune comode,... Ce semana totusi destul de mult cu mersul cu avionul este senzatia aia de ghem in stomac.... A! nu era de la schimbarea de altitudine sau de presiune.... era de la viteza.
Slalomuri printre masini, curse intre soferi de maxi taxi care se indreapta spre acelasi cartier... cobori ca din zbor in statie pentru ca, in cazul in care nu se urca nimeni, tu - calator platitor de bilete pe care nu le vezi decat din cand in cand - esti un inconvenient si din cauza ta celalat sofer, mai inspirat, va ajunge inainte la statia urmatoare. In cazul in care statia e goala soferul te intreaba dinainte sictirit "Coboara?"... daca n-ar fi musai sa cobori ai sta cuminte pe scaun... si ai tace molcom nu care cumva sa il superi pe domnul si sa il faci sa opreasca la o statie la care nu se urca nimeni...
M-am saturat de soferii de maxi taxi, prestatori de servicii de care te-ai lipsi. Nu mai suport parfumul lor ieftin asezonat cu o dara de fum de tigara, nu le inteleg mentalitatea bolnava conform careia strada e mostenire de la mamele lor care au uitat sa le ofere si 7 ani de educatie.
Vai de cei care nu le dau prioritate, vai de cei care se opresc la semafor la galben dupa verde, vai de pietonii care vor sa treaca prin fata lor la zebra.
Si mi se pare si normal... pe unde circula avioanele nu sunt dom`ne nici pietoni, nici semne cu "cedeaza trecerea"... Ops! nu spuneai domnule ca la mata in masina nu e avion? Atunci de ce te dai smecher ca si cum ai pilota unul?