Mi s-a facut deodata sila de lume... de mirosul de parfum ieftin din autobuz, de zambetul fals al vanzatoarei de la chiosc, de bunavointa celor cu care intru in contact si de mine, de gandurile mele care nu se reflecta in fapte. Mi-am ajuns pana in gat si mi s-a luat de mine. Vreau sa evadez din prorpia-mi mentalitate bolnava si sa pot sa ma exprim din nou liber, cum o faceam odata, chiar daca riscam sa fiu aratata cu degetul.
S-au dus frumoasele zile de toamna parca din mintea mea si am ramas pustiita ca un desert de ciocolata topita in care te afunzi cu placere dar din care ti-ai dori sa scapi. As vrea sa iau o pauza de cotidian, sa ma desprind de propriile-mi tabieturi si sa zbor deasupra tuturor cu aripile unei constiinte curate, care sa imi sopteasca "Faci si spui ceea ce simti, nu ceea ce "trebuie" :)".
Mai bine publicam tot poezii, spun tot eu intr-o incercare aproape reusita de a suprima si aceste idei...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu