In plastic. Despre o idee hippie de a avea verde

Aveam ideea asta să plantez câte ceva de câteva luni. Dovadă că strâng de multișor ambalaje de plastic. De ce de plastic? Reciclăm. Ce rost are să cumpărăm alte plasticuri denumite "ghivece, jardiniere" - a se nota că acestea sunt niște denumiri orientative, auzite ocazional. Eu urăsc florile, nu le văd rostul cocoțate prin balcoane și îngrămădite prin camere. Plus că aprovizionarea lor cu apă mi se pare o corvoadă.

Revenind la proiectul meu. Voiam să plantez. Nu orice, nu oricum, ci ierburi folositoare la bucataria omului în ambalaje de plastic pe care nu le puteam recicla cu succes din motive de necolectare selectiva a gunoiului la ghenă.

Am fost sprijinită în demersul meu, cum se întâmplă de fiecare dată când am idei, fie ele și hippie, de Roby. A venit chiar și cu sfaturi practice, de tip Nu lua semințe de țelină, nu ai un recipient atât de mare în care să se dezvolte rădăcina.

Pasul unu: semințe. În plicuri frumos colorate, alese după niște criterii bine stabilite: ce părea accesibil, ușor de crescut în balcon și are gust bun în cratiță. Am folosit părea, pentru că încă nu m-am documentat în amănunt cu privire la fiecare plantă. Norocul meu este că fiecare vine cu instrucțiuni pe verso. 

Pasul doi: pământ. De flori. Nu cred să fie prea dăunător. 

Pasul trei: mănuși și foarfecă. Am găurit recipientele - fiecare dotat cu una bucată tăviță - tot ambalaj reciclat. Și s-a început introducerea semințelor în pământul roditor. 

S-au plantat astfel: Creson de grădină, busuioc, măghiran, mărar și rozmarin. După o idee a Simonei, am plantat astăzi și cimbru, în două păhărele de iaurt. În plus, am făcut rost de câteva cepe amărâte și le/am aruncat în două recipiente mai adânci. Să vedem dacă le-o păsa și lor de asta. Semințele de .... plantate în weekend au încolțit deja dintr-o greșeală teribilă. Într-unul dintre recipiente am lăsat probabil din neatenție semințele exact la suprafață. Dacă asta va dăuna pe termen lung plantelor, rămâne de văzut. Cert e că ceva a răsărit acolo, motiv de mare mâdrie pentru mine azi. Așa că, pe lângă faptul că am udat plantele, le-am curățat frumos și masa pe care sunt așezate.

Deocamdată reușesc să le ud constant. Din patru zile, doar într-una am uitat să le dau apă. Pe lângă asta, în câteva cazuri nu îmi amintesc ce unde s-a plantat așa că mă așteaptă cumva o mare surpriză.  Știu sigur că în paharul de cremă de ciocolată e rozmarin. :)

Plănuiesc să continui și cu alte câteva plante, după aceleași criterii, de gust, rezistență la balcon și disponibilitate în magazine.