Idei

Vrem asa tare sa crestem atunci cand suntem mici, incat atunci cand ajungem oameni mari nu ne mai dorim altceva decat sa imbatranim... Iar cand imbatranim ... vrem sa fim tineri, sau chiar copii. Cui ii pasa insa de asta? Suntem asa prinsi in activitatea cotidiana incat nu ne mai gandim la altceva decat la cat de repede vine sfarsitul de saptamana sau la vacanta.
Am intalnit oameni care vor sa para mai batrani decat sunt si am intalnit persoane care ar face orice sa fie cu cativa ani mai tineri. Am intalnit si imaturi, si maturizati inainte de vreme. Fiecare isi cauta alti oameni aidoma lui pentru a se integra intr-un fel de cerc de prieteni. Si acolo oricare dintre ei devin alti oameni. Ei insisi. Nu mai pozeaza in altceva decat ceea ce sunt. Oameni batrani, sau copii, dupa preferinte.
Am intalnit de curand adulti care inca se cred liceeni. Aceleasi preocupari, aceleasi jocuri nevinovate si aceeasi forma de a-si exprima frustrarile. Am vazut inca o data ca e o mare diferenta intre oamenii de langa noi si aceiasi oameni intr-un cerc de prieteni in care nu simt nevoia sa pozeze in altceva decat ceea ce sunt.
Mi-am dat seama ca sa fii tu insuti indiferent de situatie este nu o dovada de curaj, ci o adevarata nebunie in societatea de azi. Avem o imagine la care tinem si care se indeparteaza din ce in ce mai mult de sufletul nostru. Facem orice ca sa ne integram sau ca sa iesim in evidenta. Pentru ca societatea ne-a educat asa de bine, incat sunetm niste mici oglinjoare in care lumea intreaga se reflecta exact asa cum e ... neadevarata, mincinoasa, cu un zambet fals care descopera o dantura perfecta, dar la fel de artificiala ca si imaginea oamenilor care o compun.