De ce ?

Avem un mare defect. Toata ziua punem intrebari. De ce asa, de ce nu invers? Suntem curiosi si ne place sa ne complicam inutil cu 1000 de ganduri. Cred ca e in firea umana pentru ca, desi am incercat sa nu gandesc, mi-este peste putinta.
Am pornit de la intrebarea De ce? pentru ca tema biblica propusa la Asul de romb incepea cu intrebarea "De ce li se intampla lucruri rele oamenilor buni?". Si cine sunt oameii buni? intreb eu.
Cei care nu injura, care nu barfesc, care nu mananca lapte si carne vinerea? Sunt oamenii care frecventeaza biserica mai buni doar pentru ca se trezesc devreme duminica? Sunt cei care te privesc cu zambetul pe buze buni? Stiu ce inseamna un zambet tamp si asta nu inseamna ca atunci cand zambesc sunt mai buna. Binele si raul sunt notiuni relative si vin din educatie mai mult decat din discernamantul nostru. Dumnezeu il lasa pe om sa aleaga. Pentru ca omul are capacitatea sa discearna. Avem niste notiuni clare, universal valabile. Nu e bine sa furi, sa ucizi sau sa vrei raul altuia. Dar, cateodata sunt si niste rele mai mici pe care firea umana le depaseste mai greu. Barfim, avem si mici invidii, contestam adevrurile Bisericii si ii hulim pe preoti. Ne uitam la filme cu femei dezbracate, ne ferim sa platim impozitele la stat si ii blestemam pe politicieni.
Lucrurile rele se intampla. Si li se mai intampla si celor despre care noi spunem ca sunt oameni buni. Si daca ar fi sa raspundem la intrebare conform dogmei crestine, o sa apelez la ceea ce am invatat de la niste calugarite. Faceam odata un reportaj la Aninoasa si o calugarita de acolo mi-a spus ca fara ispita nu exista mantuire. Asa cred ca e si cu incercarile acestea ale vietii. Daca nu am vedea raul, nu am sti ce e binele. Probabil ca undeva exista un echilibru. E greu de gasit, dar exista.
Intrebarea care m-a lasat fara raspuns este "Daca Dumnezeu stie tot, de ce trebuie sa ne mai rugam?". Uite ca la asta nu ma gandisem pana acum. Pentru ca simti nevoia? Pentru ca orice om are nevoie sa vorbeasca cu cineva in fata Caruia sa nu fii nevoit sa te gandesti la faptul ca i-ai putea schimba parerea despre tine. Nimanui nu-i spui chiar tot. Nici lui Dumnezeu, dar asta numai pentru ca stii ca o imagine din mintea ta e suficienta. Si nu e nevoie de niciun cuvat ca sa expui o situatie jenanta. Cu rugaciunea e cam la fel. Meditatie, comunicare dincolo de limbajul asta greoi de fiecare zi si muuulta incredere. Ca, in cazul in care in mintea ta exista ideea ca vorbesti la peretii cutiei craniene, n-ai facut nimic.
Daca suntem o natie crestina, de ce facem lucruri necrestinesti? Dar si evreii fac lucruri neevreiesti, si musulmanii fac lucruri impotriva invataturii lui Allah. Eu cred ca altfel ar fi trebuit sa sune intrebarea. Daca suntem oameni, de ce facem lucruri neomenesti? Tocmai, pentru ca suntem oameni. Fiinte slabe, plapande, vai de capul nostru, cu o gramada de probleme si un dram de noroc. Facem lucruri necrestinesti pentru ca sa intelegem greseala. Daca toti am face numai bine, unde am ajunge? Am mai sti ca facem bine? Ar trebui sa facem fotosinteza ca sa fim prin definitie buni crestini. Ori, asta nu se poate. Trebuie sa trecem prin cele rele ca sa apreciem binele din noi. Nu este un manifest pentru crima, dar nici nu cred ca suntem chiar asa rai cum se spune in Libertatea sau in Can Can.
Si dupa ce mi-am expus eu ideile de crestin ortodox neconservator si cu orientari liberale, iata-ma ajunsa la tema mea preferata. 21.12.2012. Va dati seama ca data asta atat de comentata este ziua mea de nastere? O sa fac 26 de ani in ziua aia. S-au scris despre data asta cate in luna si in stele. Si da, mor de nerabdare sa vad filmul. Pentru ca ador scenariile americane in care murim toti. Sunt asa o noutate... pana acum ne salva cineva in ultimul moment. E clar ca trecem intr-o noua era, nu credeti?
Si acum, parerea mea. E posibil ca mayasii sa aiba dreptate. Dumnezeu a spus ca nu o sa mai sfarseasca lumea prin potop, dar despre ploi de foc sau alte din astea nu am auzit nimic la ora de religie. Nu am citit Biblia si nici nu cred ca o sa o fac. Nu cred in traduceri si nici nu sunt demna de original. Cred in Divinitate asa cum cred ca in notiunea de Atotputernic. Si atunci? TOTUL este posibil. Pentru ca ni s-a demonstrat de atatea ori cat suntem de mici, incat chiar nu cred ca exista ceva pe lumea asta care sa schimbe vointa divina. Si acum sa ma explic. Poa`sa se coboare in 2012 extraterestri sub forma de 10 negri mititei, si poa`sa ploua cu foc si poa`sa fie ce or vrea mayasii sa fie. Eu am incredere. Si daca o sa fierb in cazan dup-aia inseamna ca am facut numai rele. Iar daca o fi sa plutesc pe un norisor, cu atat mai bine pentru mine. Repet. Eu am incredere. Cred ca mayasii au dreptate. E vremea pentru o schimbare. Se simte in noi. E posibil ca o simpla inventie sa ne schimbe lumea si noua era despre care se tot vorbeste sa vina cu adevarat. Pentru ca, din cate am inteles, 2012 nu este sfarsitul lumii, ci inceputul unei noi ere. Si daca cu ocazia asta ma lamuresc si eu ce a fost Atlantida, o sa fiu si mai fericita.


Acest articol este scris in cadrul concursului Asul de romb. In afara de mine vor mai participa si: Geocer, Simion Cristian, Elena Marin Alexe, Rappa_ru, Turisticus, Daniel Mihai, Iulia, Florin

Si vreau si eu voturi... Ca nu am niciun punct. Si vine ziua mea, nu v-am zis?