1/07/2015

Din cauza de nervi

Mă enervează textele despre femei, scrise de alte femei. Mă rog, asta nu e chiar adevărul, care ar suna cam așa: În vreme ce femeile sunt ocupate să își vadă de viața lor, niște individe scriu despre unele și despre altele, după care își promovează în online judecățile de valoare. Judecăți cu care, vorba aia, nu aș avea nimic, dacă nu s-ar perinda prin Facebook ca reluările de la Singur Acasă și de la Titanic pe ProTV. 
Cu alte cuvinte, mă găsesc eu pe mine citind diferențele dintre o doamnă și o proastă. Nu, n-am ajuns rău, dar dacă trei prieteni împărtășesc asta cu lumea, ar putea avea o șansă să fie ceva de bine. Eroare. Așa că m-au apucat nervii. Din nou. 

Deci, dragă autorule de text despre împărțirea femeilor în regnuri, clase și subclase, 
1. femeile nu sunt proaste și bară sau doamne, ele se împart în multe multe categorii, categoriuțe șamd, după mii și milioane de criterii, așa că dacă nu ai încă în vocabular suficiente cuvinte pentru o clasificare ceva mai complexă, lasă-te de meserie. Nu mai spun că cele două noțiuni nu se completează, nu au înțelesuri opuse și nu pot împărți lumea în alb și negru. Deci, despre ce vorbim?
2. Eu nu sunt proastă, nu sunt doamnă, cu mine și cu alte milioane de femei ca mine ce faci? Da, da, știu, toate suntem proaste la un moment dat, dar ce să-i faci, așa e viața. Să fiu doamnă însă e o alegere, așa că îți interzic să mă jignești. Explicație: maică, are și cuvântul acesta "doamnă" rostul lui, nu e așa, pentru toată lumea să dai tu cu el de pământ. Mai pe înțelesul tău: doamnă e femeia aceea pe care deși o cunoști de o grămadă de ani, nu reușești să o strigi pe nume. Și ocolești vorba, și te dai după deget, și transpiri căutând o cale prin care să i te adresezi fără să îi trântești nici un doamnă, nici numele. E femeia care emană respect și când dă cu sapa, și când se duce la coafor să își facă buclele alea cu care își înnebunește amanții, și când intră în biserică să se roage. Înțelege într-un final că o doamnă nu se cunoaște nici după lungimea fustei, nici după culoarea rujului, nici după numărul de bărbați care i-au trecut pragul. Pentru că sunt altele lucrurile care o definesc, în general niște chestii pe care mintea ta le percepe, dar pe care nu e în stare să le emită în fraze coerente, că nu ți se par relevante.
3. Proastă e o noțiune atât de relativă că îmi e greu să cred că ai putea vreodată să înțelegi exact la ce se referă. Cu alte cuvinte, lungimea fustei nu are nimic în comun cu prostia, în general vorbind. Am putea dezbate subiectul zile întregi.  
4. E mișto al dracului să pui etichete, dar nu atunci când ești limitat din punct de vedere intelectual și te rod invidia și frustrările. Iar dacă mai ești și femeie, clar ești cu un picior în prăpastie. Știu că nu e ușor, dar încearcă să nu te mai gândești doar la kilogramele în plus și la pantofii și florile pe care ți le cumperi tu singură din banii munciți de tine.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu