7/06/2010

Parinti si copii - I.S. Turgheniev

Ok, am facut-o si pe asta. Am terminat o carte scrisa de un autor rus. (Parinti si copii - I.S. Turgheniev). Trebuie sa recunosc ca pe la capitolul al zecelea, imi venea sa o las pe alta data, dar dupa inca vreo doua capitole, parca a inceput sa aiba si ceva sens.
Povestea e destul de interesanta, actuala la vremea respectiva, destul de potrivita si acum. Tinerii de azi au alte motive pentru care sa intre in conflict cu generatiile anterioare. Oricum ideea diferentelor de opinii dintre generatii e oarecum actuala.
Personajele mi se par neverosimile, dar pentru ca nu cunosc aproape nimic despre societatea vremurilor, nu ma pronunt. Una peste alta, o carte interesanta. Finalul este daca nu previzibil, cel putin asteptat. Autorul mi se pare prea prezent in naratiune, adica dintr-o data esti in discutie cu personajele si imediat ti se aduce aminte ca nu esti decat cititor si ca autorul este si el acolo. Dar banuiesc ca asta e stilul lui Turgheniev.
Am spart gheata cum se zice, dar nu cred sa mai pun mana pe vreo carte ruseasca prea curand.


5 comentarii:

  1. Eu am citit "Povestirile unui vanator" de Turgheniev, dar eram mai mic decat esti tu acum, asa ca nu mai tin minte nimic din ce-am citit! Oricum, stiu ca nu m-a impresionat prea tare. Cartile care m-au impresionat profund n-o sa le uit niciodata.

    RăspundețiȘtergere
  2. "Cartile rusesti si filmele frantuzesti", era demult o vorba... Numai ca, de cand Luc Besson a trait cativa ani la Hollywood si apoi s-a intors acasa, cinematografia frantuzeasca a evoluat incredibil de bine. Bine, mai sunt regizori inchistati, asa cum sunt si la noi, dar oricum e o schimbare radicala. Asa ca s-ar putea sa se schimbe si pe la rusi ceva... Numai sa nu te astepti la Turgheniev, Dostoievski, Tolstoi, si altii, ca astia sunt dusi!

    RăspundețiȘtergere
  3. @Canguru`: ma bucur ca mai gandesc si altii la fel ca mine. Incepusem sa cred ca am eu o problema.

    RăspundețiȘtergere
  4. Incearca totusi ceva de Dostoievski. Poate "Idiotul".
    Mie nu mi se pare deloc "dus".
    Turgheniev nu m-a dat nici pe mine pe spate. :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Am citit recent Parinti si copii de Turgheniev - e o carte deosebita insa trebuie sa mentionez ca pentru cartile lui Turgheniev ai nevoie de o minte treza, altminteri te impotmolesti ca rotile carului in noroi. Citind Povestirile unui vanator cu toate ca eram prizonier intre patru pereti aveam impresia ca ascult ciripitul pasarilor, cantecul greierilor, oracaitul broastelor si mai mult decat atat colind campiile,dealurile si misterioasele paduri.Eu cred ca ar trebui sa'l recititi pe Turgheniev cu mai multa atentie si pe urma sa'l criticati daca considerati necesar acest lucru.

    RăspundețiȘtergere