Pâine cu fulgi de ovăz și miere

Am încercat rețeta ieri, din dorința de a folosi o parte din muntele de fulgi de ovăz pe care l-am cumpărat acum mai bine de o lună, pentru o plăcintă cu mere. Rezultatul a fost peste așteptări. Pâinea cu fulgi de ovăz e moale, pufoasă, puțin dulce și cu un parfum ușor de miere. 

Am început cu:

• 235 ml apă  
• 43 g fulgi de ovăz 
• 85 g miere 
• 15 g unt 
• 6 g sare 

Apa fiartă se toarnă peste fulgii de ovăz, iar deasupra se adaugă celelalte ingrediente. Amestecul trebuie lăsat cam o oră să se răcească. 

Pentru a face aluatul e nevoie de: 

• 270 g făină 
• 60 ml apă 
• drojdie (cât recomandă producătorul pentru cantitatea de făină)

Peste amestecul de fulgi de ovăz se pun aproximativ jumătate din cantitatea de făină, drojdia și apa, adăugând restul de făină în cantități mai mici în timp ce se frământă aluatul. Eu am folosit doar făină albă, pentru că am vrut să înțeleg cum modifică gustul fulgii de ovăz, dar se poate folosi un amestec de făină albă și făină integrală. Data viitoare voi încerca cu trei părți făină albă și o parte integrală. Apa trebuie să fie călduță, dar fără să depășească 40 de grade. 

Când aluatul e gata, trebuie pus într-un bol uns cu puțin ulei și acoperit. Eu am pictat aluatul cu ulei și deasupra, ca să fiu sigură că nu se lipește de folia de plastic când se umflă. L-am lăsat să crească până și-a dublat volumul (cam o oră și 20 de minute, dar depinde de calitatea drojdiei și de făina folosită). 

 

Când a crescut suficient, am împărțit aluatul în două părți aproximativ egale și le-am rulat pentru a le face loc în două forme de cozonac micuțe, din aluminiu, unse cu o picătură de ulei. În rețeta originală foloseau altfel de tăvi, dar le recomandau pe cele de aluminiu pentru că mențin umiditatea pâinii și sunt mai ușor de folosit. 

 

Le-am mai lăsat să crească aproximativ 50 de minute, până s-au dublat din nou. Înainte de a le coace, pe una am pus puțin lapte și am mai presărat niște fulgi de ovăz deasupra. Rețeta originală spunea să aștept până sunt gata, să le ung cu miere și să pun apoi fulgii, dar am ajuns la concluzia că astfel pâinea ar fi fost prea lipicioasă și ar fi avut o aromă prea puternică de miere. 

 

Le-am copt la 175 - 180 de grade, pentru 25 de minute. Cuptorul meu o mai ia razna, așa că nu aș putea să spun exact cât ar trebuie să stea. În general, urmăresc suprafața pâinii și o scot din cuptor când e frumos colorată. După câteva minute, am scos pâinile din forme și le-am lăsat să se răcească acoperite, ca pe cozonaci.

E o rețetă simplă, dar cere destul de mut timp. Rezultatele merită efortul. Pâinea are gust bun și, contrar așteptărilor, nu este chiar atât de dulce. Noi am păstat-o pentru micul dejun. E bună simplă, dar și în combinații mai puțin sănătoase, cu Nutella sau cu dulceață de caise ori căpșune.